Pe primele şapte luni din an, deficitul comercial a crescut cu 16,6% faţă de perioada similară a anului trecut, până la 4 miliarde de euro, după ce exporturile de bunuri au însumat 32 de miliarde euro, iar importurile au totalizat 36 miliarde euro, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Deocamdată balanţa este ţinută într-un relativ echilibru de evoluţia foarte bună a exportului de servicii, care a avut în primele şase luni din an un excedent de 3 miliarde de euro (cu exporturi de 7,4 mld. euro) potrivit ultimelor date ale BNR. Astfel, în primele şase luni din an (ultimele date ale Băncii Naţionale), contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de doar 285 de milioane de euro, comparativ cu 863 milioane de euro în aceeaşi perioadă a lui 2014.
Discuţiile pe marginea modificărilor propuse în noul cod fiscal şi, în principal, cele legate de relaxarea fiscalităţii au readus în atenţie problema deficitului comercial şi a deficitului de cont curent care ar putea exploda, în opinia unor economişti, dacă scăderea taxelor şI majorarea salariilor ar stimula consumul mult peste ceea ce poate o oferi economia din producţia internă de bunuri.
Guvernatorul Mugur Isărescu, adversarul unor reduceri de taxe de nivelul celor propuse în prima variantă a Codului fiscal, argumenta plastic: „Stimularea cererii în plus începând cu toamna acestui an va produce numai fum, se va duce în preţuri inflaţioniste sau în deficit de cont curent“.
Potrivit guvernatorului, „câmpul de relaxare“ se îngustează, iar dacă vrem să relaxăm taxele şi să mărim şi salariile trebuie să creştem mai întâi potenţialul economiei interne, cu alte cuvinte să stimulăm partea de ofertă care poate creşte doar prin investiţii (care să crească productivitatea), în vreme ce stimularea economiei prin consum va conduce la dezechilibre pentru că acest apetit de consum va fi hrănit din importuri, nu din ceea ce produce economia internă.
Codul fiscal a fost promulgat de preşedinte într-o variantă „soft“, dar guvernul tot nu a renunţat la majorările de salarii, ceea ce, în ultimă instanţă, va impulsiona consumul prin creşterea venitului disponibil.
Asta, cel puţin în teorie, pentru că în T2 faţă de T1 consumul a avansat cu doar 0,7%, în ciuda faptului că TVA la alimente a fost redusă la 9% din iunie (este adevărat că în industria alimentară consumul a crescut cu peste 20%).
„Dinamica anuală a importurilor ar putea depăşi ritmul de evoluţie a exporturilor, între 2015 şi 2017. Altfel spus, ne aşteptăm la deteriorarea balanţei comerciale pe termen mediu“, spune Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.
O astfel de evoluţie ar putea determina Banca Centrală să schimbe politica monetară în sensul majorării dobânzii-cheie, ceea ce va conduce la creşterea costului finanţării.
Datele furnizate ieri de INS arată că, în primele şapte luni din an, valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (intra-UE 28) a fost de 23,5 miliarde de euro la expedieri şi de 27,6 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 73,3% din total exporturi şi 76,8% din total importuri.
Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (extra-UE 28) s-a situat la 8,5 miliarde de euro la exporturi şi 8,3 miliarde de euro la importuri, cumulând 26,7% din total exporturi şi 23,2% din total importuri. Ca şi în lunile trecute, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (44,3% la export şi 36,6% la import) şi alte produse manufacturate (33,1% la export şi 31,5% la import).
Faţă de iunie, exporturile din iulie au crescut cu 5,8%, iar importurile au avansat cu 3,6%.
