Exportatorii scapa, in sfarsit, anul acesta de constrangerile impuse de legislatia privind termenele si conditiile de incasare si repatriere a valutei. Ministerul Finantelor Publice s-a lasat convins de faptul ca respectarea scadentelor stabilite prin Ordonanta 18/1994 s-a dovedit dificila si a elaborat un proiect de ordonanta de modificare a reglementarilor respective.
Potrivit proiectului, incasarea si repatrierea sumelor nete reprezentand contravaloarea exporturilor de bunuri si servicii se va realiza in maximum zece zile calendaristice de la data termenului de plata prevazut in contract.
In cazul platii efectuate de catre nerezidenti prin instrumente de plata cum ar fi cecurile sau biletele la ordin, proiectul stabileste ca incasarea sau repatrierea trebuie realizata in termen de zece zile de la scadenta sau de la prezentarea la plata a documentelor.
Pentru platile in avans, termenul este de cel mut zece zile calendaristice de la data expirarii termenului contractual. In cazul in care nu se prezinta sau nu exista un contract, repatrierea sumelor platite drept avans are ca termen 90 de zile de la data platii.
Daca incasarea se face prin operatiuni de factoring sau forfetare, termenul de repatriere este de 90 de zile de la data scadentei platii externe.
Operatiunea de factoring este mecanismul prin care o firma care are de incasat o factura restanta de la un partener extern vinde dreptul de incasare catre o firma specializata in factoring. Aceasta va cumpara creanta respectiva la o valoare mai mica decat cea nominala si isi va asuma riscul incasarii ei de la debitor. In cazul forfetarii, firma care a realizat o operatiune de export vinde creanta respectiva unei banci imediat dupa realizarea exportului.
Adoptarea proiectului presupune eliminaarea termenelor de incasare si de repatriere prevazute de Ordonanta 18/1994, care care urmeaza sa fie abrogata de noua reglementare.
Ordonanta 18 prevede, in cazul operatiunilor de incasare la vedere, repatrierea valutei rezultate in maximum cinci zile de la data incasarii, dar nu mai tarziu de 90 de zile calendaristice, calculate de la data atestarii documentare a trecerii marfii prin frontiera romana sau, dupa caz, a executarii lucrarilor si prestarii serviciilor in strainatate.
In ceea ce priveste operatiunile cu incasare la termen intre 90 si 360 de zile, cat si cele pe credit de peste un an, reglementarile existente stabilesc un termen de repatriere de maximum 15 zile calendaristice de la data scadentei platii. Platile in avans pentru importuri la care nu s-a livrat marfa, o lucrare neexecutata sau un serviciu nerealizat trebuie, potrivit reglementarilor prezente, repatriate tot in 15 zile calendaristice, perioada calculata de la data ultimului termen de livrare contractual.
Potrivit proiectului de ordonanta, bancile si celelalte institutii de credit vor raporta, lunar, Ministerului Finantelor, respectarea de catre clienti a prevederilor privind repatrierea valutei.
De asemenea, noul act normativ stipuleaza ca bancile vor vira in conturile clientilor sumele incasate in maximum cinci zile lucratoare de la data primirii avizului bancilor corespondente externe. In cazul depasirii acestui termen, bancile vor plati beneficiarului penalitati de 0,05% din suma respectiva pentru fiecare zi de intarziere.
Finantele au prevazut si o serie de cazuri care nu vor fi considerate nerepatriere de valuta si nu vor fi sanctionate, cum ar fi litigiile, inclusiv falimentul, reclamatiile calitative sau cantitative, livrarile de piese de schimb in perioada de garantie sau marfuri pentru stingerea reclamatiilor, livrarile de marfuri in consignatie, in termenul contractual.
Amenzile pentru nerespectarea noilor reglementari ar putea varia intre un milion si un miliard de lei, fara sa depaseasca insa suma de repatriat. In prezent, sanctiunile reprezinta intre 10% si 20% din suma de repatriat, dar pot ajunge pana la 100% in cazul nerepatrierii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
