Investiţiile în domeniul energiilor regenerabile ar putea ajungeîn următorii 10 ani la circa 7-10 miliarde de euro, ceea ce arechivala cu "plantarea" a circa 2.400 de turbine eoliene faţă de250 în prezent, arată calculele făcute de Ambasada Franţei laBucureşti.
Francezii nu sunt singurii care pledează pentru aplicareaLegii 220/2008 care stabileşte schema de sprijin pentru energiaregenerabilă, investitorii privaţi, casele de avocatură şiConsiliul Investitorilor Străini presând la rândul lor statul săaccelereze aplicarea unui document legislativ care de aproape 3 aninu-şi produce efectele în lipsa avizului Comisiei Europene.
Una dintre principalele probleme ridicate de autorităţileromâne este cea legată de costurile subvenţiilor pentru susţinereaenergiei curate, care la final vor fi suportate de toţiconsumatorii. De exemplu, datele ANRE arată că anul trecut s-auprodus circa 0,67 TWh energie verde, echivalentul a circa 1% dinconsumul intern, în contul cărora au fost emise peste 690.000 decertificate verzi. Practic, numai anul trecut totalul subvenţiilors-a ridicat la peste 38 de milioane de euro, luând în calcul unpreţ de 55 de euro pe fiecare certificat. Pentru 2011 însă, dacălegea intră în vigoare de la 1 iulie, aceste subvenţii dateinvestitorilor sub formă de certificate verzi se vor ridica la 196de milioane de euro, ponderea energiei verzi în consum urmând săajungă la circa 5%.
Deja autorităţile au anunţat că acest lucru ar putea duce la ocreştere a facturilor cu 5-7% din cauza faptului că furnizorii deenergie sunt obligaţi să cumpere certificatele verzi primite deinvestitorii în energie regenerabilă, transmiţând însă mai departecosturile acestei achiziţii către consumatorul final.
La nivelul anului 2017 ANRE a calculat că impactul în facturial energiei verzi ar fi de 33 de euro pe MWh, ceea ce echivaleazăcu o creştere de peste 70% a facturilor. În total, valoareacertificatelor verzi răscumpărate de către furnizorii de energie şipasată mai departe consumatorilor finali este estimată de ANRE la10,5 mld. euro în următorii 10 ani.
Avantajele acestor investiţii
"Aceasta înseamnă şi locuri de muncă, dezvoltarea unorcomunităţi locale şi a infrastructurii locale", arată Carta Albă aEnergiei, un document care cuprinde zece măsuri pentru relansareasectorului energiei din România realizat de Ambasada Franţei laBucureşti alături de Camera Franceză de Comerţ şi Industrie dinRomânia (CCIFER).
Ce înseamnă 10 mld. euro în vânt?
Concret, dacă legea s-ar pune în aplicare, investiţiile de 10miliarde de euro ar echivala cu montarea a circa 5.900 MW înparcuri eoliene, dacă se ia în calcul o investiţie de circa 1,5 -1,7 milioane de euro pentru fiecare MW instalat. Mai departe,această capacitate ar duce la "plantarea" a aproape 2.400 de "moride vânt" dacă în medie o turbină ar avea 2,5 MW.
Totodată, potrivit statisticilor realizate de către AsociaţiaEuropeană pentru Energie Regenerabilă, circa 75% din valorea uneiinvestiţii se duce pe achiziţia echipamentelor. Cum deocamdatăRomânia nu produce astfel de echipamente, acest lucru ar însemna călocal ar rămâne circa 2,5 miliarde de euro din cele 10 miliarde deeuro calculate iniţial.
"La 1.000 MW instalaţi sunt cam 1.500 de persoane caremuncesc, de la oameni din cariere de piatră, drumari,transportatori, oameni care fac reţelele electrice, fundaţii,consultanţă şi alţii", spune Ionel David, consultant pe relaţiipublice în cadrul Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (AREE).Pornind de la aceste estimări, cei aproape 5.900 MW ar duce lacrearea a aproximativ 9.000 de locuri de muncă.
La finalul anului trecut, în România erau instalaţi circa 450MW în parcuri eoliene, estimările pentru anul acesta vizând untotal de 1.000 MW.
Preţuri actualizate la utilităţi
În afară de măsura privind promovarea energiei regenerabile,francezii au mai venit cu alte 9 propuneri care în opinia lor arputea relansa sectorul energetic, una dintre ele fiind acordareaunei vizibilităţi pe termen lung pentru investitori.
"Investiţiile în domeniul energetic sunt pe termen lung, 20-40de ani. Pentru a câştiga încrederea investitorilor, autorităţiletrebuie să dezvolte o viziune de durată care se includă: strategiaîn domeniul energiei, sursele de finanţare, actualizarea preţurilorla gaze şi electricitate, plata datoriilor, dezvoltarea unei bursede energie la Bucureşti", a precizat Yvonnick David, administratoral CCIFER şi coordonatorul proiectului C?rtii Albe.
Alte propuneri din partea francezilor sunt investiţii însectorul de cogenerare (producere simulată de energie şi căldură)în contextul în care 96% din reţelele de termoficare urbană dinRomânia sunt într-o situaţie deficitară.
Creşterea eficienţei energetice a clădirilor este o altămasură propusă de francezi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
