• Leu / EUR4.9430
  • Leu / GBP5.7237
  • Leu / USD4.7005
Eveniment

Furtuna perfectă: Război la graniţă, pandemie, inflaţie, preţuri crescute la energie, criză de materii prime, blocaj în lanţurile de aprovizionare. Ce este de făcut? Economia a crescut în T1 2022 cu 6,5%, an/an. Dar deficitele se adâncesc cumplit şi nu sunt semne că pot fi redresate curând

Furtuna perfectă: Război la graniţă, pandemie, inflaţie, preţuri crescute la energie, criză de materii prime, blocaj în lanţurile de aprovizionare. Ce este de făcut? Economia a crescut în T1 2022 cu 6,5%, an/an. Dar deficitele se adâncesc cumplit şi nu sunt semne că pot fi redresate curând

Autor: Adelina Mihai

25.05.2022, 13:52 2699

Doar în primul semestru din 2022, deficitul comercial a fost de 6,6 miliarde de euro, deci va sări de 25 de miliarde de euro în acest an, dacă nu de 30 E greu de crezut că deficitul bugetar va cădea în acest an la sub 6% din PIB, ceea ce va împinge datoria publică spre 55% din PIB În ciuda creşterii economice, nu poţi continua în acest ritm. Nimeni nu vrea „austeritate“ şi atunci trebuie căutată alternativa. Dar care?

România poate să-şi acopere necesarul intern de produse alimentare de bază şi este inadmisibil să continue cu exportul de grâu şi cu importul de pâine congelată. Dar pentru a rezolva problema are nevoie de o strategie coerentă în ceea ce priveşte comerţul exterior. Războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, criza materiilor prime, inflaţia, creştere preţurilor la energie şi deficitul comercial în creştere redefinesc relaţiile economice internaţionale, iar România trebuie să facă faţă acestei „furtuni perfecte“. Aşa că este nevoie mai mult decât oricând de o schimbare de paradigmă, spune Nicolae Istudor, rectorului Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti (ASE).

Deficitul comerţului internaţional cu bunuri a ajuns la un nivel-record de 23,7 miliarde de euro în 2021, iar 2022 va călca în picioare acest record.

„Academia de Studii Economice are experienţă şi poate să participe la elaborarea de strategii. Dacă nu realizăm o strategie de comerţ exterior, un document închegat, nu putem echilibra balanţa comercială. Vrem să propunem soluţii fundamentate ştiinţific şi nu cred că există un guvern care să refuze un astfel de proiect“, a spus Nicolae Istudor, în cadrul unui eveniment organizat ieri de Centrul de Excelenţă în Comerţ Exterior, o instituţie fondată de ASE, Institutul Naţional de Statistică şi Academia Română.

În domeniul agroalimentar, de exemplu, România trebuie să asigure întâi necesarul de bunuri pentru consumul intern, iar ulterior, ce rămâne disponibil, să meargă la export.

„La carnea de porc importăm mai mult de 50% din necesar, e clar că lucrurile nu sunt în regulă. Aici avem pesta porcină ca motiv, dar se pot găsi soluţii, împreună cu autorităţile, să izolăm acele focare şi să putem deservi măcar nevoia de consum intern. Dacă vorbim de panificaţie, cum putem exporta cereale şi importa pâine congelată? Nu este în regulă. Tinerii fermieri trebuie să se orienteze spre o echilibrare, 50% zootehnie, 50% producţie vegetală, cum am reuşit la un moment dat prin 2004“, a mai spus rectorul ASE. El a mai precizat că zootehnia şi industrializarea stimulează producţia vegetală, pentru că, în caz contrar, România va avea materie primă pentru export şi nu va avea zootehnie pentru a crea produse procesate.


Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice: În domeniul agroalimentar România trebuie să asigure întâi necesarul de bunuri pentru consumul intern, iar ulterior ce rămâne disponibil să meargă la export.


„Suntem într-un context în care relaţiile economice internaţionale sunt redefinite de mai multe variabile, de la războiul din Ucraina, pandemia de Covid-19, impactul energiei în evoluţiile viitoare ale afacerilor, inflaţia şi criza materiilor prime, blocajele din lanţurile de aprovizionare şi din transporturi, până la deficitul balanţei comerciale a României care nu a întâlnit niciodată un nivel precum cel înregistrat astăzi“, a spus Ionuţ Pandelică, directorul Centrului de Excelenţă în Comerţ Exterior.

În contexul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor impuse Rusiei, comerţul internaţional revine pe agenda statelor în această „furtună perfectă“ întâlnită la nivel global, cu crize pe toate planurile.

„Trăim o schimbare de paradigmă şi este o mare şansă pentru capitalul românesc să meargă în statele în care nu a mai fost, cum sunt zonele din Africa şi din Asia. Ar trebui să existe un program de start-up-uri care să ajute tinerii antreprenori să exporte în străinătate în zonele în care sunt probleme cu capitalul“, a spus Radu Muşeţescu, director al Departamentului de Relaţii Economice Internaţionale.

Există trei mari sectoare care apasă greu asupra deficitului balanţei comerciale a României: industria chimică, industria manufacturieră şi industria agroalimentară, a explicat Mihai Ionescu, copreşedinte al Consiliului de Export al României.

„România are fonduri bugetare şi fonduri UE care pot fi transformate în capacităţi de producţie ca să limiteze importurile, aceasta ar fi o primă măsură pentru echilibrarea balanţei comerciale. Putem să refacem capacităţi de producţie în industria de îngrăşăminte, în prelucrări de materiale plastice, apoi să atacăm şi celelalte sectoare“, a mai spus Mihai Ionescu, care este şi preşedintele ANEIR - Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România.

Elaborarea unei strategii de comerţ exterior este un proiect care a mai fost pe masa ASE-ului în urmă cu câţiva ani când, împreună cu reprezentanţi din ministere, a fost creat un proiect care necesita o finanţare de 5,4 mil. lei la acea vreme, pentru care nu s-a găsit însă finanţator.

„Vedem dacă reuşim prin PNRR sau nu să facem această strategie (...) În cadrul cheltuielilor de proiect erau incluse, pe lângă cheltuielile salariale cu experţii, sisteme informatice, baze de date cu potenţiali producători şi exportatori de produse din România, dar şi analize, chestionare şi activităţi de promovare a produselor româneşti pe pieţe externe“, a mai spus Nicolae Istudor.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9430
Diferență: -0,0546
Ieri: 4.9457
Azi: 4.7005
Diferență: 0,6208
Ieri: 4.6715
Azi: 5.7237
Diferență: -0,0367
Ieri: 5.7258
Azi: 4.9319
Diferență: 0,793
Ieri: 4.8931