Inflaţia din zona euro a revenit la o singură cifră pentru prima dată din august, alimentând speranţa că cel mai teribil val de creştere a preţurilor de consum din blocul european a atins un vârf, scrie Bloomberg.
Cifra din decembrie a fost de 9,2%, a declarat vineri Eurostat, cu o creştere mai lentă a costurilor energiei, singurul motiv pentru moderare. Cifra reflectă încetinirile din Germania, Franţa, Italia şi Spania şi a fost mai mică decât 9,5% la care se aşteptau economiştii chestionaţi de Bloomberg.
Cu toate acestea, evidenţiind modul în care inflaţia continuă să ameninţe economia Europei, creşterea subiacentă a preţurilor, care exclude energia şi alimentele, a urcat la un nivel record de 5,2%.
Banca Centrală Europeană se va concentra probabil pe acest indicator în timp ce continuă cu ceea ce este deja cea mai agresivă perioadă de majorări ale ratei dobânzii din istoria sa. În SUA, Rezerva Federală, de asemenea, se uită dincolo de o reducere a inflaţiei generale, avertizând investitorii să nu subestimeze voinţa sa de a înăspri politica monetară încă de ceva timp.
O a doua lună de creştere a preţurilor în zona euro, care s-a extins la 20 de ţări de la 19 în această lună, odată cu aderarea Croaţiei, a venit după ce guvernul Germaniei a plătit facturile unor gospodării la gaze naturale pentru a amortiza creşterea costurilor.
Dar, în timp ce inflaţia mai lentă în cea mai mare economie a continentului şi nu numai va fi salutată, BCE s-a angajat luna trecută să ridice rata depozitelor peste nivelul actual de 2%.
Vârful pentru costurile de împrumut ar putea fi atins doar spre vară, potrivit şeful Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau.
„Atunci vom fi gata să rămânem la această rată terminală atâta timp cât este necesar”, a spus el joi la Paris. „Sprintul creşterii ratelor în 2022 devine mai mult o cursă de distanţă lungă, iar durata va conta cel puţin la fel de mult ca nivelul.”
Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor BCE, se aşteaptă la creşteri „semnificative” la următoarele două reuniuni, din februarie şi martie. În Letonia, unde conduce banca centrală, inflaţia a ajuns până la 22% şi rămâne aproape de aceasta în prezent.
Comercianţii de pe piaţa monetară au lăsat pariurile pe vârful ratei de depozit în mare parte neschimbate vineri, pariând pe aproximativ 152 de puncte de bază de înăsprire suplimentară până la jumătatea anului 2023.
Preşedintele Christine Lagarde a avertizat să nu se concentreze asupra modificărilor ratei principale ale Europei, spunând că „nu putem fi fixaţi pe un singur număr”, deoarece există „motive întemeiate să credem” că majorarea preţurilor va continua în ianuarie.
Inflaţia subiacentă „încăpăţânat de mare” va menţine ratele dobânzilor la niveluri mai ridicate după creşterile din februarie, martie şi „probabil chiar şi în al doilea trimestru”, potrivit lui Carsten Brzeski, economist la ING.
„BCE va începe să-şi mute atenţia de la inflaţia generală către inflaţia de bază şi creşterea salariilor”, a declarat el pentru Bloomberg TV înainte de a fi publicate datele de vineri. „Acesta va fi argumentul pentru ca BCE să nu reducă ratele dobânzilor”.
Pe termen scurt, vremea extrem de caldă a calmat temerile de criză energetică şi a redus preţurile gazelor la nivelurile de dinainte de război. Dar, având în vedere că regiunea euro acum se aşteaptă să experimenteze doar o recesiune scurtă şi superficială, cererea – şi inflaţia, la rândul lor – ar putea rezista.
Cifre separate vineri au arătat că sentimentul economic şi-a revenit pentru a doua lună în zona euro în decembrie, rămânând în acelaşi timp sub media pe termen lung.
Cele mai recente previziuni ale BCE prevăd creşteri de preţ în medie de 6,3% în 2023 şi rămânând în continuare peste ţinta de 2% în 2025.
