Prin aceasta ajustare, banca centrala se apropie de asteptarile pietei, majoritatea analistilor vazand inflatia la niveluri de 6% sau chiar mai mari anul acesta.
"Traiectoria nu se mai indeparteaza substantial de intervalul agreat. Ramanem in afara intervalului pana in primul trimestru 2009, dar intram pe o curba descendenta accentuata spre sfarsitul anului", a explicat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, care a prezentat ieri Raportul asupra inflatiei pe primul trimestru.
"Observam o palida descrestere a ratei inflatiei lunare, de la niveluri de 1% in toamna trecuta, la 0,6% in martie. Este ceva mai usor decat ne-am asteptat, am fi dorit o descrestere mai accentuata", a comentat guvernatorul.
El a aratat ca inflatia in ultimele 12 luni incheiate in martie a fost determinata in proportie de 75% de numai opt grupe de produse, cele mai puternice influente avandu-le produsele de panificatie, uleiul, fructele importate (al caror pret a urcat sub influenta deprecierii leului), dar si combustibilii si telecomunicatiile. Spre exemplu, legumele, fructele si ouale marcau in martie scumpiri cu peste 20% fata de aceeasi perioada a anului trecut. "Sunt produse sensibile, care afecteaza imediat nivelul de trai si care duc astfel la aparitia presiunilor pentru cresterea salariilor", a remarcat guvernatorul.
Banca centrala a revizuit in jos proiectia pentru anul urmator, in conditiile in care anticipeaza o reducere semnificativa a ritmului lunar de crestere a preturilor de la sfarsitul verii. Un rol important in reducerea inflatiei ar urma sa aiba preturile la produsele agricole, BNR sperand acum la un an agricol "cel putin normal". Astfel, inflatia urmeaza sa coboare la 3,5% in decembrie 2009, respectiv cu 0,4 puncte procentuale mai jos fata de proiectia publicata in februarie. In cadrul regimului de tintire a inflatiei, adoptat in 2005, BNR a stabilit pentru anul acesta o tinta de inflatie de 3,8%, pe care isi asuma ca o va rata, in timp ce pentru anul viitor nivelul urmarit este chiar de 3,5%. Tintele anuntate sunt incadrate intr-un interval agreat de plus/minun un punct procentual.
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa spune ca sunt semnale privind un an agricol "mult mai bun", o productie peste media unui an normal putand sa ajute semnificativ la reducerea inflatiei.
In ceea ce priveste factorii care ar putea sa alimenteze noi inflamari ale inflatiei, BNR subliniaza in continuare tendinta de crestere mai rapida a salariilor fata de castigurile de productivitate. "Cand cresterile salariale nominale sunt consistent mai mari decat castigurile de productivitate, exista pericolul ca la sfarsitul lunii, sau la sfarsitul anului, sa constatam ca, de fapt, puterea de cumparare a scazut", a mai spus Isarescu.
Celelalte riscuri identificate de BNR sunt noi deprecieri ale leului pe fondul turbulentelor care persista pe pietele financiare internationale, scumpirea in continuare a combustibililor, dar si un derapaj al executiei bugetare. Guvernatorul a reluat indemnul pentru asigurarea unui mix de politici economice "adecvat", care ar presupune politici monetara si fiscala restrictive. Isarescu spune ca banca centrala poate contribui la cresterea economica doar prin asigurarea unei inflatii scazute, care presupune acum o politica monetara restrictiva.
"Nu vedem niciun risc pentru cresterea economica. Noi am prognozat un nivel de 5,5-6%, acum se vorbeste si despre o crestere economica de 7%. Problema este inflatia. Orice economist care se gandeste la cresterea economiei vrea sa fie sustenabila, nu un foc de paie", a aratat Isarescu, subliniind ca o accelerare a cresterii pe fondul unei inflatii ridicate poate duce la dezechilibre. Aceasta declaratie vine in contextul in care ministrul economiei si finantelor Varujan Vosganian a aratat la inceputul saptamanii ca mentinerea unei dobanzi ridicate pe o perioada prea lunga poate afecta economia, astfel ca BNR ar trebui sa relaxeze politica monetara daca inflatia coboara in toamna.
In ceea ce priveste decizia de saptamana aceasta a Consiliului de Administratie al BNR, de a majora dobanda cheie cu un sfert de punct procentual, pana la 9,75% pe an, Isarescu spune ca este "un semnal de revenire la normal", acesta fiind un pas adecvat pentru setarile de politica monetara.
In alta ordine de idei, guvernatorul a aratat ca BNR prefera sa incurajeze economisirea, care absoarbe astfel si o parte din fondurile care altfel ar fi fost orientate spre consum, dupa ce experienta ultimilor ani a demonstrat ca este dificil de controlat activitatea de creditare.
BCR: In grafic pentru euro 2014
Obiectul adoptarii euro in anul 2014 poate inca sa fie atins, insa este nevoie ca Romania sa-si continue reformele structurale, iar pietele financiare sa recastige increderea in leu, considera analistii BCR. "Inca suntem de parere ca adoptarea monedei europene unice in 2014 este posibila. Desigur, aceasta va depinde intr-o mare masura de continuarea reformelor economice si restructurarea economiei, iar urmatorii trei ani vor fi esentiali din acest punct de vedere", afirma Dumitru Dulgheru, macro-analist in cadrul BCR, cea mai mare banca locala. Intr-un raport publicat, analistii bancii subliniaza ca Romania se situeaza pe o pozitie mai buna de respectare a criteriilor de la Maastricht (care reglementeaza adoptarea euro) in prognozele pe termen mediu fata de Ungaria. Din punctul de vedere al datoriei publice si deficitului bugetar Romania indeplineste criteriile. Inflatia ramane insa ridicata, un indicator pentru dobanzile pe termen lung (randamentul la titlurile de stat cu maturitati lungi) nu este inca pus la punct si ramane mult peste nivelurile presupuse de aceste reglementari. De asemenea, Romania ar trebui sa petreaca cel putin doi ani in Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM 2), care presupune fluctuatii de curs de pana in plus/minus 15% fata de un nivel central.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
