Eveniment

Guvernul mai cere un răgaz de la CEDO pentru a discuta în detaliu noua lege a retrocedărilor

Foto Răzvan Chiriţă

Foto Răzvan Chiriţă

Autor: Roxana Pricop

21.03.2013, 00:07 561

Premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul îi va cere din nou Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) acordul pentru prelungirea cu trei săptămâni, maxim o lună, a termenului în care trebuie adoptată noua lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, astfel încât prevederile actului normativ să poată fi discutate în detaliu.

Aceasta este a doua amânare pe care Guvernul o cere Curţii de la Strasbourg în condiţiile în care anul trecut România a mai obţinut o amânare cu nouă luni, până pe 12 aprilie 2013. T

Termenul-limită iniţial ar fi expirat pe 12 iulie 2012. Prin declanşarea procedurii-pilot împotriva României în octombrie 2010, CEDO a dat un termen-limită de 18 luni României pentru a lua măsurile legislative, bugetare şi administrative necesare pentru rezolvarea problemei despăgubirii foştilor proprietari.

România are mari şanse să obţină o nouă amânare din partea CEDO, însă proiectul de lege prin care va fi rezolvată problema retrocedărilor şi care va fi prezentat Curţii de la Strasbourg trebuie să fie cât mai clar cu putinţă.

Ziarul Financiar a scris în mai multe rânduri despre neregulile din proiectul de lege şi a atras atenţia că fondul naţional de terenuri pe care vrea Guvernul să îl înfiinţeze pentru despăgubirea foştilor proprietari ar putea servi intereselor investitorilor imobiliari din cauza procedurilor tehnice şi administrative extrem de complicate. Mai mult, asociaţiile foştilor proprietari susţin că nu au fost consultate în elaborarea proiectului de lege, deşi CEDO a cerut acest lucru.

„Am avut o discuţie cu secretarul general al Consiliului Europei, cu echipa care-l însoţeşte, referitoare la adoptarea unei soluţii care să fie în conformitate cu standardele Curţii Europene a Drepturilor Omului şi am decis împreună că cea mai bună soluţie este să avem o discuţie detaliată asupra textului legii înainte ca această lege să fie adoptată, iar dacă vor exista observaţii pentru propunerea legislativă din partea departamentelor specializate, aceste observaţii trebuie şi vor fi avute în vedere în textul legii. Din acest motiv, vom face o solicitare oficială pentru prelungirea termenului de 12 aprilie cu o perioadă de trei săptămâni, maximum o lună, până când avem finalizată această discuţie tehnică“, a spus Victor Ponta la finalul întrevederii cu secretarul general al Consiliului Europei Thorbjørn Jagland.

Premierul a mai precizat că reprezentanţii Executivului vor merge la Strasbourg în luna aprilie pentru a discuta cu specialiştii Curţii Europene despre acest proiect înainte ca documentul să fie aprobat.

Premierul nu a menţionat dacă îşi va mai asuma sau nu răspunderea pe acest proiect de lege. Săptămâna trecută, premierul a declarat că îşi va asuma răspunderea în Parlament pe 26 martie, după ce termenul iniţial anunţat a fost 19 martie.

În urmă cu aproape trei ani CEDO a obligat România să vină cu o soluţie eficientă de rezolvare a retrocedărilor, decizie luată în condiţiile în care Curtea de la Strasbourg a fost asaltată de un număr mare de plângeri şi, în ciuda sutelor de hotărâri prin care s-a pronunţat asupra ineficienţei mecanismului de acordare a compensaţiilor pentru imobilele naţionalizate, statul român nu a realizat progrese semnificative. Până la 31 decembrie 2012 România a avut circa 435 de condamnări la CEDO pentru încălcarea dispoziţiilor articolului 1 din Protocolul 1 al Convenţiei, care consacră dreptul oricărei persoane la respectarea bunurilor proprii. Majoritatea acestor condamnări privesc imobile trecute în proprietatea statului în perioada regimului comunist.

În prezent, peste 200.000 de dosare de despăgubire aşteaptă să fie soluţionate, dar nimeni nu ştie cu exactitate valoarea acestor solicitări şi nici câte dintre aceste cereri sunt cu adevărat îndreptăţite. Nu există un registru naţional al cererilor de retrocedare din care să reiasă exact suprafaţa terenurilor sau numărul de locuinţe reclamate. La ANRP sunt înregistrate peste 60.000 de dosare, din care doar pentru 4.000 au fost emise decizii de plată efectivă din 2005 până în prezent.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO