Eveniment

Ponta vrea o lege nouă de retrocedări fără o evaluare a zecilor de mii de dosare uitate în beciurile primăriilor

Ponta vrea o lege nouă de retrocedări fără o evaluare a zecilor de mii de dosare uitate în beciurile primăriilor

Guvernul Ponta vrea să îşi asume răspunderea în Parlament pe noua lege a restituirilor pe 26 martie. Mediafax Foto

Autor: Roxana Pricop

18.03.2013, 00:07 1557

Guvernul Ponta vrea să rezolve problema restituirii proprietăţilor confiscate de regimul comunist fără să ştie însă cât a rămas de retrocedat şi cât au cerut drept despăgubire foştii proprietari. Mai mult, Guvernul vrea să îşi asume răspunderea în Parlament pe noua lege a restituirilor pe 26 martie.

Aceeaşi greşeală au făcut-o şi guvernele anterioare. În 2005, când guvernul Tăriceanu a înfiinţat Fondul Proprietatea, fondul de 3,5 miliarde de euro care ar fi trebuit să satisfacă mare parte de cereri, însă a ajuns pentru doar zece mii de persoane.

Astfel că acum, în 2013, statul este forţat să ia o nouă măsură legislativă pentru cele peste 100.000 de cereri de restituire rămase nesoluţionate, chiar dacă din 1990 până în prezent statul român a retrocedat mii de case şi terenuri în natură, a plătit sute de milioane de euro prin despăgubiri în numerar, a dat acţiuni la cele mai valoroase companii din energie în valoare de peste 3 miliarde de euro.

Mai mult, proiectul de lege propus de Guvernul Ponta stabileşte că până pe 1 martie 2014 Agenţia Naţională de Cadastru  va realiza, pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional, situaţia comparativă a cererilor de retrocedare şi a disponibilului de teren, în condiţiile în care această situaţie comparativă ar fi trebuit analizată înainte de a veni cu o propunere legislativă pentru a şti cu exactitate impactul despăgubirilor ce urmează a fi făcute asupra proprietăţii statului.

Numai în baza unei evaluări a cererilor depuse şi a comparării datelor cu situaţia terenurilor şi imobilelor disponibile se poate trage o concluzie despre care este cea mai bună soluţie de restituit.

„Este un haos total la nivelul administraţiilor publice locale, zeci de mii de dosare zac de ani de zile în beciurile primăriilor fără ca măcar un funcţionar să se fi uitat pe ele. Nu există o statistică despre cuan­tumul cererilor rămase nesoluţionate“, a spus avocatul spe­cializat în despăgubiri Iulian Lepa.

Potrivit informaţiilor furnizate ZF de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), în 2012 la ANRP şi la primării erau înregistrate  145.000 de dosare, de aproape zece ori mai mult decât a compensat în ultimii şapte ani. 

Mai exact, la nivelul primăriilor, prima autoritate la care se adresează foştii proprietari care cer restituirea bunurilor, se află în prezent circa 75.000 de dosare.

Pe masa ANRP se află circa 50.000 de dosare care nu au fost încă soluţionate, la care se adaugă alte 20.000 de dosare care aşteaptă să primească despăgubiri în numerar în valoare totală de 1,6 miliarde de lei. Mai rămân şi alte 280 de dosare care au cerut compensare cu acţiuni FP, dar nu au cum să le mai primească pentru că statul nu mai are acţiuni disponibile.

Valoarea despăgubirilor pe care le solicită aceste 284 dosare este de 47 milioane de lei. Astfel, însumând aceste dosare, rezultă că circa 145.000 de dosare aşteaptă compensare în prezent, mai exact, de zece ori mai mult decât numărul de persoane care au fost despăgubite în ultimii şase ani pe Legea 247/2005.

Mai mult, nu există date centralizate despre câte terenuri, imobile sau hectare de pădure are România de retrocedat. 

Este cu atât mai important ca Guvernul să ştie exact cuantumul cererilor rămăse nesoluţionate pentru că în noul proiect de lege prevalează principiul restituirii în natură, altfel spus clădiri, terenuri şi păduri aflate acum în proprietatea statului ar putea trece în proprietate privată iar statul să devină chiriaş. O astfel de situaţie ar afecta instituţii publice precum şcoli sau spitale care acum îşi desfăşoară activitatea în imobile pentru care există cereri de retrocedare.

Există chiar riscul ca foarte puţine imobile sau terenuri să mai poată fi restiuite în natură.

„Ce a fost de restituit a fost retrocedat în ultimii zece ani. Primăriile s-ar putea trezi că mai au de restituit pârloage sau islazuri fără valoare“, a conchis Lepa.

AFACERI DE LA ZERO