Negocierile cu FMI dau peste cap inca o data Codul fiscal, dupa recentele modificari suferite ca urmare a introducerii cotei unice de impozitare a principalelor categorii de venituri ale persoanelor fizice.
Pentru a evita majorarea cotei de TVA, autoritatile au acceptat solicitarea expertilor FMI de a majora o serie de impozite cu impact cat de cat mai restrans la nivelul intregii populatii, respectiv de a elimina din textul Codului majoritatea prevederilor cu caracter de facilitate.
Astfel, pentru a inlocui venitul cert rezultat dintr-o taxare mai mare prin TVA, Ministerul Finantelor cauta aseara aproape orice alte surse care, puse laolalta sa asigure acoperirea golului de venituri la buget.
Astfel, au fost identificate ca variante majorarea impozitului pe venitul sub forma castigurilor de capital (din transferul de titluri de valoare) de la 1% la 10%, majorarea impozitului pe castigul din dobanzi pana la acelasi nivel, majorarea pana la 16% a impozitului pe tranzactiile imobiliare, acestea din urma fiind identificate ca o sursa importanta de castiguri cu caracter speculativ. De asemenea, aseara era in curs "curatarea" Codului fiscal de mai multe prevederi care puteau fi considerate ca avand caracter de facilitate, inclusiv in capitolul referitor la impozitarea profitului.
Cand ar urma sa intre in vigoare modificarile amintite? "Cat mai curand posibil, dupa cum a solicitat misiunea Fondului", au declarat surse apropiate negocierilor. Adica guvernul va adopta o noua ordonanta de urgenta pentru modificarea Codului fiscal, trecand peste orice principiu privind stabilitatea si predictibilitarea legislatiei fiscale.
Sursele citate au precizat ca oficialii Bancii Nationale nu au avut obiectii in privinta majorarii la 10% a impozitului pe veniturile din dobanzi.
Pentru renuntarea la majorarea TVA, autoritatile romane au invocat riscul unei eruptii a inflatiei, avand in vedere impactul acestui impozit indirect la nivelul intregii economii. In schimb, FMI a cerut majorarea de impozite cu stopaj la sursa - cele mai sigur de controlat.
In aceste conditii, factura introducerii cotei unice de impozit pe principalele categorii de venituri tinde sa devina greu de suportat, in conditiile in care cel mai afectata urmeaza a fi clasa de mijloc.
Expertii Fondului nu s-au lasat convinsi sa mai inmoaie solicitarile privind reducerea deficitului bugetar nici in urma datelor preliminare privind colectarea veniturilor la bugetul consolidat pe luna ianuarie si care arata o crestere de circa 2.000 de miliarde de lei comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Principalul argument invocat este deteriorarea periculoasa a deficitului de cont curent pe 2004, pana la circa 7% din PIB, adica mult peste cota considerata "de siguranta", la un nivel de 6% din PIB. Pentru a nu afecta grav trendul de scadere a inflatiei, aceasta deteriorare trebuie compensata in primul rand prin reducerea la maximum a deficitului bugetar si, in masura, capacitatii politice si administrative a autoritatilor, prin reducerea arieratelor.
O sursa importanta de sustinere a veniturilor bugetului de stat ramane majorarea accizelor la benzina, tutun si bauturi alcoolice la 1aprilie in loc de 1 iulie. Conform angajamentelor asumate in cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana la capitolul Impozitare, Romania trebuia sa creasca acciza, la 1 iulie 2005, cu cate 10 euro/tona (aproximativ 400 lei/litru) pentru benzina cu plumb si fara plumb si cu 22 de euro/tona ( 880 lei/litru) pentru motorina utilizata drept carburant auto. Urmatorul pas pentru a ajunge la cota aplicata in UE va fi de 14 euro la benzina cu plumb, 10 euro la benzina fara plumb si 23 de euro la motorina.
Majorarea accizelor ar urma sa aduca venituri bugetare suplimentare echivalente cu 0,5% - 1% din PIB.
Pe de alta parte, Ministerul Economiei si Comertului a anuntat, recent, ca la 1 iulie 2005 vor fi introduse accize pentru energie electrica, gaze naturale si pacura.
Producatorii de tigarete si bauturi, nemultumiti de marirea accizelor
Producatorii de tigarete si de bauturi spirtoase spun ca o crestere a accizelor in aceasta vara peste nivelul celor negociate cu UE va duce intr-o prima faza la o crestere a pietei negre.
Surse din piata tigaretelor sustine ca au avut loc cateva intrevederi intre reprezentantii celor mai importanti producatori de tigarete de pe piata romaneasca cu autoritatile, insa, pana acum, acestea din urma nu sunt dispuse sa renunte la solicitatea Fondului Monetar International (FMI) de a creste accizele peste pragul convenit in negocierile cu UE.
La tigarete exista diferente semnificative comparativ cu plafonul minim din UE, dar calendarul de armonizare prevede o perioada de aliniere de trei ani dupa momentul aderarii. Fata de nivelul actual, acciza pentru tigarete ar urma sa fie majorata cu 47,5 euro/1.000 de tigarete, din care numai 3 euro/1.000 de tigarete sunt programati pentru 1 iulie 2004. Jucatorii din piata se tem ca o crestere a accizelor peste nivelul convenit anterior cu UE va duce la o crestere a importurilor de tigarete din piete unde pretul acestora este la jumatate fata de cel de pe piata romaneasca lucru care s-a intamplat in Ungaria anul trecut cand autoritatile acestei tari au decis sa mareasca nivelul accizei. Efectul imediat al acestei masuri a fost scaderea cu peste 20% a pietei legale, motiv pentru care cresterea accizei in acest an a fost inghetata.
Piata tigaretelor a ajuns anul trecut la 1 miliard de euro si este dominata in proportie de 85% de cele trei multinationale - Philip Morris, British American Tobacco (BAT) si Japan Tobacco International (JTI) urmate de Societatea Nationala "Tutunul Romanesc" SA (SNTR) cu circa 11% din piata sI de alti producatori cu 3%. Cei trei jucatori importanti din piata nu au oferit declaratii oficiale pe marginea cresterii accizelor.
Cele mai mari diferente se regasesc la bauturile alcoolice, unde numai la 1 iulie sunt deja programate cresteri ale accizelor de 130 de euro/hectolitrude alcool pur. Pana la 1 iulie 2006, programul prevede o noua majorare cu 140 de euro/hl alcool pur, pana la 550 de euro.
Corneliu Valsan, general manager Pernod Ricard Romania, spune ca marirea accizelor la bauturile spirtoase va avea ca prim efect cresterea pietei negre. "In lipssa unor masuri ferme din partea autoritatilor marirea accizelor va duce la cresterea pietei negre la scaderea vanzarilor de produse locale ieftine care platesc acciza s la cresterea ponderii bauturilor premium din import care sunt mai putin afectate de aceasta masura pentru ca acciza reprezinta un procent relativ mic din pretul unei sticle premium. In prezent, bauturile de import reprezinta sub 2% din piata totala de bauturi spirtoase, cel mai mic procent din Europa", afirma Valsan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
