In primele doua luni ale acestui an au fost inregistrate la nivel national aproape 44.000 de noi contracte individuale de munca, numarul total al contractelor de munca ajungand la 5,4 milioane, potrivit datelor Inspectiei Muncii.
Comparativ cu luna decembrie a anului trecut, numarul contractelor de munca este mai mare cu 0,8%, iar fata de primele doua luni din 2004 cresterea este de 9,1%. Analistii apreciaza ca aceasta evolutie ar putea fi pusa pe seama introducerii cotei unice de impozitare a veniturilor.
"Se poate face supozitia ca aceasta crestere a numarului de contracte de munca inregistrate a fost determinata de introducerea cotei unice de impozitare. Date concrete care sa arate clar influenta cotei unice nu exista, dar, daca luam in calcul efectele pe care le-a avut acest sistem de impozitare in tarile care l-au aplicat, putem spune ca aceasta crestere a numarului de contracte de munca este determinata de cota unica", a declarat pentru ZF Lucian Liviu Albu, directorul general al Institutului de Prognoza Economica al Academiei Romane.
El a adaugat ca efectele cotei unice de impozitare asupra pietei muncii se vor vedea cel mai clar abia peste sase luni.
"Intotdeauna exista un delay (intarziere - n.r.) intre momentul adoptarii unei masuri si aparitia efectelor acesteia", a explicat Albu.
De altfel, unul dintre scopurile introducerii cotei unice a fost si scoaterea la lumina a angajatilor care lucreaza "la negru", fenomen care a luat amploare in ultimii ani in special din cauza fiscalitatii excesive asupra fortei de munca din Romania. "Munca la negru infloreste, in ciuda reducerii fiscalitatii. Munca la negru persista, ia amploare in Romania", recunostea anul trecut fostul ministru al muncii, Dan Mircea Popescu, care aprecia ca acest fenomen este greu controlabil.
In aceste conditii, introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor a fost vazuta de actualul guvern drept un mijloc de stimulare a muncii si un instrument de scoatere la lumina a unei parti din economia gri, desi fiscalitatea pe forta de munca ramane ridicata in conditiile in care contributiile la asigurarile sociale se mentin la un nivel cumulat de 49,5% pentru angajatori si salariati.
Fenomenul muncii la negru se regaseste cu preponderenta in activitatile sezoniere si in sectorul serviciilor: agricultura, exploatare forestiera, constructii, comert stradal, piete sau targuri.
Munca la negru se afla si in atentia oficialilor europeni, care au atras atentia autoritatilor romane in numeroase randuri asupra acesteia. Potrivit estimarilor acestora munca la negru se ridica la circa 25% din totalul populatiei active.
Populatia activa a tarii (toate persoanele apte de munca in varsta de 14 ani si peste) este de 10,1 milioane de persoane, dar numarul de salariati, potrivit statisticilor oficiale, depasea usor la finele lui ianuarie 4,4 milioane.
In aceste conditii apare o diferenta destul de mare intre numarul contractelor de munca inregistrate in evidenta Inspectiei Muncii (5,4 milioane) si cel al angajatilor (4,4 milioane).
Aceasta situatie se explica prin faptul ca o persoana poate incheia mai multe contracte de munca si prin existenta si altor categorii de persoane care nu au statutul de salariati, dar care incheie contracte de munca asa cum sunt de exemplu pensionarii care continua sa fie activi.
"Aceasta diferenta, de aproape un milion, este rezonabila", este de parere Lucian Liviu Albu. miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
