Sumele colectate in prima jumatate a lunii noiembrie la bugetul de stat au fost de 1,7 mld. lei (480 mil. euro), in scadere cu circa 20% fata de incasarile din perioada similara a anului trecut, desi dupa 10 luni au inregistrat o crestere de aproximativ 30%.
Finantele spun ca de vina pentru scaderea colectarilor sunt activitatea economica incetinita, rectificarile care au crescut programele de incasari, dar si blocajul de pe piata financiara, companiile neavand acces atat de usor la resursele de la banci, ceea ce le pune in situatia de a nu-si putea plati taxele.
Chiar ministrul finantelor, Varujan Vosganian, avertiza la inceputul lunii ca au aparut unele dificultati in colectarea veniturilor din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, pierderile aduse bugetului din cauza neplatii taxelor si impozitelor fiind estimate la circa 1,5 mld. lei. Scumpirea si limitarea accesului companiilor la creditele bancare vin pe fondul crizei financiare internationale, context in care bancile au devenit mai precaute.
Dar reprezentantii Finantelor sustin ca o analiza pertinenta va putea fi facuta dupa data de 25 a lunii, cand expira termenul de plata pentru impozite.
"Sumele colectate pana acum reflecta platile anticipate facute de agentii economici si sumele rezultate in urma executarilor silite. Prin urmare, trebuie sa asteptam sfarsitul lunii si de-abia atunci putem discuta despre incasarile pe noiembrie", a declarat pentru ZF purtatorul de cuvant al ANAF, Andrei Stefan.
In ultimii ani cheltuielile publice au urcat abrupt in noiembrie si decembrie, cand sunt decontate platile pentru proiectele derulate, iar administratiile publice urgenteaza finalizarea planurilor de achizitii. Diferenta este ca in anii precedenti bugetul ramanea pe plus pana in toamna, pentru ca spre finele anului sa treaca pe deficit. Anul acesta insa bugetul a intrat pe deficit inca din primavara, dezechilibrul adancindu-se la 1,5% din PIB dupa primele zece luni, potrivit estimarilor lui Vosganian. Intentia autoritatilor este sa se incadreze totusi in acest an in limita de deficit de 2,3% din PIB, tinta fiind mentinuta si dupa a patra rectificare bugetara aprobata ieri de Guvern.
Ramane de vazut daca va fi posibil acest lucru, in conditiile in care deja se profileaza unele probleme, in primele 15 zile din noiembrie, sumele colectate la bugetul de stat si la bugetele locale inregistreaza scaderi de circa 20% fata de situatia existenta in aceeasi perioada a anului trecut, veniturile bugetelor locale coborand la 261,8 mil. lei (71,7 mil. euro). Exceptie fac bugetele asigurarilor sociale de stat, de somaj si de sanatate, unde s-a inregistrat o crestere a sumelor colectate cu 14,3%, la 2,2 mld. lei (600 mil. euro).
Pe total, la nivelul principalelor bugete, incasarile sunt in prima jumatate a lunii noiembrie de 4,2 mld. lei (1,2 mld. euro), in scadere cu circa 5% fata de perioada similara a anului trecut. In primele zece luni, principalele venituri bugetare au crescut cu aproape 30%, la 128 mld. lei, pe fondul evolutiei favorabile a incasarilor la bugetul de stat, care au urcat cu circa 31%, la 81 mld. lei.
In conditiile cresterii necesitatilor de finantare, Trezoreria a imprumutat in 19 noiembrie 1 mld. lei de la banci pentru o saptamana, dupa ce facusera o miscare similara si cu doua zile inainte. Totodata, Finantele au vandut si certificate cu discount cu maturitatea de trei luni, fiind prima data cand vinde astfel de titluri dupa o pauza de doi ani. Bancile au subscris certificate de 597 mil. lei (155 mil. euro), in timp ce volumul total al emisiunii a fost de 700 mil. lei.
Multi analisti locali si straini anticipeaza ca deficitul bugetar ar putea sa depaseasca in acest an tinta de 2,3% din PIB in conditiile nerealizarii veniturilor programate si a cresterii platilor in perioada ramasa pana la sfarsitul anului.
Comisia Europeana anticipeaza ca deficitul bugetar al Romaniei va ajunge in acest an la 3,5% din PIB din cauza majorarii cheltuielilor publice, in special prin cresterea salariilor, subventiilor si transferurilor sociale, pentru ca in 2009 sa ajunga la 4% din PIB.
Politica fiscala prudenta a fost una dintre sugestiile adresate de mai multe ori de institutiile financiare internationale autoritatilor din Romania, pentru a tine sub control deficitul extern in crestere si presiunile inflationiste, care pun in pericol stabilitatea macroeconomica si financiara, mai ales in contextul crizei financiare internationale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
