♦ Bătălia dintre profesori şi guvern se dă pe 500 mil. euro în 2023, cât ar însemna creşterea salariilor cu 25%, pentru ce a mai rămas din an. Cheltuiala cu salariile profesorilor în 2023 este de 24 miliarde lei, adică 4,7 miliarde euro
Circa 500 mil. euro (2,5-2,7 mld. lei) ar fi impactul bugetar al creşterii salariilor din învăţământ cu 25% pentru ce a mai rămas din 2023, conform calculelor ZF pe baza datelor disponibile. Practic, majorarea salariilor profesorilor debutanţi înseamnă majorarea tuturor salariilor profesorilor, inclusiv salariile profesorilor universitari.
Profesorii au intrat astăzi în a doua săptămână de grevă şi au anunţat pentru marţi un miting de 20.000 de persoane la Bucureşti, care pleacă din Piaţa Victoriei şi ajunge la Palatul Cotroceni, la preşedintele Klaus Iohannis. Revendicările salariale vizează circa 200.000 de profesori, conform informaţiilor de la sindicate.
Conform bugetului de stat pe 2023, cheltuielile de personal pentru învăţământ sunt bugetate la 24 mld. lei (4,7 mld. euro). Astfel, efortul bugetar pentru o mărire de 25% a salariilor profesorilor pentru jumătate din 2023 înseamnă circa 500 mil. euro, adică între 2,5 şi 2,7 mld. de lei. Diferenţa până la 3 mld. lei, cât ar însemna impactul bugetar pentru o mărire uniformă cu 25%, înseamnă cheltuielile de personal cu angajaţii din Ministerul Educaţiei care nu au salariul dependent de coeficientul de salarizare aplicat la salariul de început al profesorului: personal de la curăţenie, pază, administraţie etc.
Profesorii cer această mărire de 25% a salariului pentru 2023, iar începând cu 2024 cer ca salariul profesorului debutant să plece de la media pe economie, adică în jur de 800 de euro, de la 500 de euro, cât este acum, a explicat, pentru ZF, Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FLSI).
„Am cerut această creştere de 25% până la finalul anului. Guvernul nu a venit cu nicio contraofertă. Am cerut această majorare pentru a contracara prăbuşirea puterii de cumpărare“, a explicat Hăncescu.
Guvernul a venit însă doar cu oferta unor prime de 2.500 de lei în două tranşe şi promisiunea ca salariilor vor creşte când legea salarizării va intra în vigoare. Cu cât însă, nimeni nu ştie, mai explică Hăncescu. „Nu ştie nimeni, noi am cerut un document, dar nu ni s-a răspuns la nimic. Cerem ca profesorul debutant să aibă salariul mediu pe economie, adică să ajungă la un salariu de 800 de euro. În alte ţări normale, salariul unui profesor la început pleacă de la 1.500-2.000 de euro pe lună.“
Salariul unui profesor la început de drum în România pleacă de la 2.400 de lei (500 de euro) pe lună în timpul anului şcolar. În Bucureşti, cea mai ieftină chirie la limita decenţei este cel puţin 200 de euro pe lună, în Cluj sau chiar Braşov chiriile sunt mai scumpe.
Conform calculelor Ministerului Educaţiei, condus la vremea aceea de Sorin Câmpeanu, aducerea salariului unui profesor debutant la nivelul salariului mediu pe economie, aşa cum este şi principala revendicare a sindicatelor începând cu 2024, înseamnă un efort bugetar de 1,5 mld. euro (8 mld. lei), adică 0,5% din PIB-ul de 320 mld. de euro din 2023. Prevederea s-a aflat iniţial în Legile Educaţiei, care transpun în legislaţia naţională proiectul România Educată, păstorit de preşedintele României Klaus Iohannis, la origini profesor de fizică.
Cu toate că pentru profesori, cu salarii mai mici decât casierii de la supermarketuri, era cea mai importantă prevedere din lege, aceasta e fost eliminată din proiectul final, care acum este pe masa preşedintelui, la promulgare.
Profesorii au intrat în grevă generală luni, 22 mai şi ameninţă că vor merge mai departe cât va fi nevoie, pentru a le fi îndeplinite cererile.
Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ:
Am cerut această creştere de 25% până la finalul anului. Guvernul nu a venit cu nicio contraofertă. Am cerut această majorare pentru a contracara prăbuşirea puterii de cumpărare.
