Barometrul Industrial care a început să fie realizat acum un an are avantajul că apare cu aproape două luni înaintea datelor INS privind situaţia din industrie şi aşteptările patronilor, potrivit anchetelor conjuncturale. Este realizat pe un eşantion de 300 de companii industriale cu peste 9 angajaţi, reprezentative la nivelul celor 15.000 de firme din România. El reflectă situaţia prezentă a companiilor aşa cum este ea prezentată de manageri şi aşteptările acestor de peste şase luni. Prin urmare, este o oglindă a industriei, iar oglinda nu reflectă în ultimele luni o imagine încântătoare.
De cinci luni activitatea industriei s-a oprit din creştere, potrivit Barometrului. Nici aşteptările nu sunt grozave, acestea prăbuşindu-se aproape, după ce atinseseră un nivel maxim imediat după alegeri.
De altfel, datele INS arată că volumul producţiei industriale a crescut cu doar 2,3% (serie brută) în semestrul I, an/an. Spre comparaţie, în semetrul I din 2014 creştea cu 9% an/an (serie brută). Aceleaşi date ale Statisticii au indicat recent şi o frânare a creşterii economice. Economia a avansat, spre surpriza tuturor, cu doar 0,1% în trimestrul al doilea faţă de trimestrul I. Dacă vorbim de industrie, avansul ei este însă copleşitor de important pentru că face un sfert din PIB, faţă de o medie de 15% în UE.
Indicatorul (sau „Indexul de Difuziune“ care reprezintă jumătate din procentul celor care spun că situaţia este neschimbată, plus cei care raportează o creştere) pentru volumul total al producţiei, analizat de Barometrul Industrial, a ajuns la 55 de puncte, de la 62 de puncte în luna martie, şi se apropie de contracţie (sub 50 de puncte). Or, spune profesorul Petre Datculescu, directorul general al IRSOP, indicatorul de volum este cel mai sensibil la evoluţia economiei. În iulie, companiile care au raportat creşteri ale volumului producţiei au fost cu 8 puncte procentuale mai puţine decât în luna iunie. Firmele care au raportat un nivel neschimbat al activităţii au crescut cu 16 puncte procentuale.
Indicatorul pentru volumul comenzilor neexecutate a scăzut la 43 de puncte faţă de 47 de puncte în iunie şi 51 în mai, ceea ce arată că ritmul de intrare a comenzilor noi este scăzut, potrivit autorilor Barometrului. Mai mult, firmele s-ar putea confrunta cu un exces de capacitate în raport cu cererea, lucru periculos pentru că poate conduce la scăderea preţurilor.
Indicatorul comenzilor pentru export a scăzut şi el la 59 de puncte în iulie, faţă de 62 în luna iunie.
Pe acest fond, indicatorul pentru cheltuielile de capital a atins nivelul cel mai scăzut (56 puncte) în decurs de douăsprezece luni, de când datează măsurătorile IRSOP / SNSPA. Principalul motiv al stagnării investiţiilor este, în opinia autorilor studiului, incertitudinea. În trimestrul 1, investiţiile nete în economie au crescut cu 8,5% an/an.
Potrivit profesorului Datculescu, reducerea volumului producţiei industriale arată că economia stagnează sau scade, iar în acest moment indicatorul pentru volumul producţiei nu arată o revenire a cererii şi o înviorare a economiei, lucru subliniat şi de faptul că indicatorul pentru comenzi noi a rămas pe loc (57 în iulie faţă de 56 în iunie).
În privinţa aşteptărilor de peste şase luni, acestea au continuat să scadă. Sunt însă şi aşteptări optimiste.
„În iulie, procentul firmelor care prognozează o reducere viitoare a costurilor de producţie a crescut la 11% faţă de 6% în iunie, probabil în contextul aşteptărilor faţă de viitoarele măsuri fiscale. Creşte şi încrederea în export. Firmele care se aşteaptă la creşterea comenzilor pentru export în următoarele 6 luni a fost în iulie cu 6 puncte mai mare decât în iunie (47% faţă de 41%). În ansamblu, prognozele parţial rezervate, parţial optimiste arată că firmele se aşteaptă la evoluţii cu grad mare de incertitudine“, arată Barometrul Industrial.
