Guvernul si-a propus pentru acest an o crestere cu 40% a investitiilor publice fata de 2005, dar nu a realizat pana acum decat un plus de 4%. Anul acesta, bugetul programat pentru investitii a crescut cu circa 40% fata de 2005, dar realizarile din prima jumatate a anului (766 mil. euro fata de 734 mil. euro in prima jumatate din 2005) pun sub semnul intrebarii capacitatea realizarii acestui plan de cheltuieli.
Pe parcursul anului precedent, investitiile efectuate din cheltuieli publice s-au ridicat la 2,08 miliarde de euro, cu circa 10% mai mici decat statul isi propusese sa realizeze, din cauza inundatiilor care au impiedicat derularea unor proiecte publice de infrastructura, dar si din cauza intarzierilor survenite in marile contracte de lucrari publice.
In prima jumatate a acestui an, domeniile cu cele mai mici investitii realizate fata de propuneri sunt educatia si transporturile, adica segmente-cheie unde investitiile finantate de la buget sunt considerate de maxima necesitate.
Propunerile pentru investitiile din acest an reprezinta dublul sumei alocate pentru cheltuieli de capital pentru anul 2001, arata datele de la Ministerul de Finante. Conform acestor informatii, investitiile publice au crescut de la 1,43 mld. euro in 2001 la 1,92 mld. euro in 2004 si 2,08 mld. euro anul trecut. Pentru anul acesta insa, propunerile de investitii vor trece mai greu de pe hartie in realitate, din cauza intarzierilor din primele sase luni.
In plus, Ministerul Finantelor a anuntat la finele saptamanii trecute o noua majorare a deficitului bugetar in scopul suplimentarii investitiilor, odata cu a treia rectificare bugetara de anul acesta. In cadrul acestei rectificari, investitiile publice programate pentru acest an vor creste cu circa 223 mil. euro (cheltuieli de capital ce au ca principal beneficiar Ministerul Educatiei, adica infrastructura sistemului de invatamant).
Anuntul rectificarii bugetare nu cuprinde insa si fonduri suplimentare pentru Ministerul Transporturilor, adica banii prevazuti pentru noile cheltuieli nu vor ajunge in niciun caz in asfaltari de drumuri sau continuarea constructiei de autostrazi.
La cele doua rectificari bugetare deja realizate anul acesta, deficitul bugetar a fost majorat, intai de la 0,5% din PIB (circa 465 mil. euro) pana la 0,9% din PIB (837 mil. euro), apoi la 2,5% din PIB (2,32 miliarde de euro). In fiecare caz, motivul invocat de Ministerul de Finante a fost necesitatea majorarii investitiilor publice, in principal pentru infrastructura.
Si in cazul viitoarei rectificari, asupra careia Guvernul va lua decizia finala cel mai probabil in aceasta saptamana, tot cresterea investitiilor este argumentul oferit pentru majorarea deficitului bugetar la 2,7% din PIB, cel mai mare nivel din 2001 si pana in prezent. Noua crestere a deficitului poate fi interpretata ca un angajament ferm al Guvernului ca programul de cheltuieli va fi in cele din urma indeplinit.
Desi aparent surplusul bugetar de circa 1,1% din PIB (un miliard de euro) din primele sapte luni este dificil de lichidat in urmatoarea perioada, pentru ca bugetul public sa treaca pe deficit, experienta anului trecut infirma aceasta ipoteza. Dupa ce bugetul general consolidat a fost pe plus in primele 11 luni din 2005, acumuland un excedent de circa 1% din PIB la finele lunii noiembrie, luna decembrie a adus o explozie a cheltuielilor bugetare, care a facut bugetul sa treaca la un minus de 0,9% din PIB in doar o luna.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
