Investitiile straine directe realizate in Romania s-au cifrat, in 2003, la 61 de euro pe cap locuitor, valoare care o plaseaza pe locul patru in Europa de Sud-Est, dupa Croatia, Bulgaria si Serbia-Muntenegru, releva o analiza a Institutului pentru Studii Economice Internationale din Viena (WIIW).
Croatia, cu investitii straine directe de 293 euro pe cap de locuitor, este la mare distanta de Macedonia, Albania si Bosnia-Hertegovina, care au atras investitii de 24 - 53 euro pe cap de locuitor.
Valoarea maxima inregistrata in 2003 in regiunea analizata de institut a fost consemnata de Estonia, cu 591 euro pe cap de locuitor, urmata de Republica Ceha (393 euro pe cap de locuitor), iar cele mai reduse in Ungaria (-8) si Belarus (10 euro / locuitor).
Volumul investitiilor straine directe obtinute de Romania in 2003 este estimat la 1,3 mld. euro, fata de 1,21 mld. euro in 2002, si este prevazut sa creasca la 1,5 mld. euro in 2004.
Nivelul anticipat este egalat doar de Bulgaria in Europa de Sud-Est, dupa ce aceasta a atras investitii straine directe de 1,27 mld. euro in 2003, Croatia si Serbia si Muntenegru urmand sa inregistreze investitii de cate un miliard de euro, fata de 1,3 si un miliard de euro in anul trecut.
Fluxurile de investitii straine directe in Europa de Est au totalizat numai 23 mld. euro in 2003, dupa ce au culminat la valoarea de 35,9 mld. euro in anul precedent.
Declinul a afectat numai cele cinci state central-europene programate sa adere la UE in luna mai, nefiind consemnat in regiunea baltica, in sud-estul Europei sau in Comunitatea Statelor Independente (CSI).
Republica Ceha, Ungaria, Polonia, Slovacia si Slovenia au atras 8,2 mld. euro in 2003, mai putin chiar decat investitiile straine directe obtinute doar de Republica Ceha in anul anterior.
Concluzia la care a ajuns WIIW este ca recordul stabilit in 2002 a fost o exceptie legata de veniturile ridicate generate de privatizare. Ritmul acesteia fiind in scadere si pietele bursiere europene incetandu-si progresul, atat achizitiile, cat si transferul de activitati s-au incetinit.
Cu toate acestea, Republica Ceha si Polonia au continuat sa beneficieze de importante investitii straine directe, cifrate la 4 mld. euro in cazul primului stat si la 3,5 mld. euro in cazul celui de-al doilea.
Slovacia a atras cateva proiecte de tip "greenfield", care promit influxuri semnificative de investitii straine directe pe viitor. In absenta unor mari privatizari, Slovenia a obtinut in 2003 mai putin de o zecime din investitiile straine directe realizate in 2002, respectiv 150 mil. euro fata de 1,707 mld. euro in anul precedent.
Soldul negativ consemnat in Ungaria in 2003 pare sa fie rezultatul subevaluarii statistice, intrucat investitiile straine directe efectuate in acest stat nu includ profiturile reinvestite, ca in alte tari. De asemenea, Ungaria a fost afectata de volatilitatea investitiilor straine directe sub forma creditelor acordate intre companii. Un aspect pozitiv ar fi ca investitiile in actiuni s-au cifrat la 1,5 mld. euro, peste valoarea din 2002, insa increderea investitorilor nu a fost complet restabilita. Din cauza unor majorari ale salariilor si a aprecierii forintului, costurile fortei de munca au urcat in 2001- 2002 si o parte din activitatea de productie din Ungaria a fost transferata in Romania, Ucraina sau China. Totodata, in materie de stimulente pentru investitii straine sau de calitate a promovarii, Ungaria si-a pierdut atractia initiala in raport cu Slovacia sau Republica Ceha. Statul a avut mai mult succes cu investitiile realizate in strainatate. Companiile ungare care nu au fost vandute unui investitor strain, ci restructurate sub management autohton, precum grupul petrolier MOL si banca OTP, au fost capabile sa-si utilizeze competenta in tari mai putin avansate din punct de vedere al transformarilor.
In vreme ce investitiile straine directe au scazut in Europa Centrala, ele au atins un nou maxim in statele baltice si in sud-estul Europei. Bulgaria, Croatia, Romania si Serbia-Muntenegru au primit fluxuri record de investitii, din care cea mai mare parte au fost legate de privatizarea companiei petroliere croate INA si a bancii bulgare DSK, ambele cumparate de investitori ungari.
Multe proiecte mici si mijlocii din Bulgaria si Romania au atras investitii de tip "greenfield", indeosebi in industria usoara, sectorul imobiliar si retail. Data fiind redresarea cererii de consum in aceste tari, constructia de centre comerciale a luat avant, asa cum s-a intamplat in Europa Centrala la finalul anilor '90.
Cat despre principalii investitori in regiune la finalul anului 2002, acestia au provenit din Germania, Olanda, Franta, Austria si SUA. In primele trei trimestre din 2003, Germania a pierdut locul intai in favoarea Olandei in Republica Ceha si Slovacia. Austria s-a situat pe pozitia a doua in Republica Ceha si pe cea de-a treia in Slovacia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
