Ion Bazac (40 de ani), ministrul care are pe mana fonduri de circa 5 mld. euro, cat sunt bugetele cumulate ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatatate (CNAS) si Ministerului Sanatatii, spune ca pana acum a lipsit concurenta in sistemul sanitar si ca un sistem complementar de asigurari de sanatate similar pilonului doi de pensii ar putea creste competitia intre spitale.
"Va trebui sa definim daca putem sa dezvoltam un sistem complementar de asigurari. Pilonul doi de pensii functioneaza foarte bine si in momentul in care vom putea sa avem si o acreditare a spitalelor atunci acestea vor incepe sa intre in competitie pentru aceasta diferenta de bani care va veni din asigurarile complementare, asa cum se intampla si la pensii", a spus Bazac intr-un interviu acordat ZF. El da exemplul agentilor de pensii care incearca sa vanda si prin intermediul supermarketurilor, iar o abordare similara ar produce "o reforma puternica in sistemul de sanatate".
"Ce a lipsit in sanatate a fost competitia, si nu intre public si privat pentru ca aici nu poate fi vorba de competitie, ci intre doua spitale publice care alearga amandoua pentru un anumit tip de finantare. Trecand de acesta faza ne putem pune problema si de pachet de servicii. Exista o intreaga dezbatere pe aceasta tema. Pot spune ca Franta de exemplu a incercat sa produca acest pachet de servicii, iar dezbaterea s-a intins pe zece ani. Nu este o treaba simpla", afirma ministrul.
Ca termen pentru proiectul asigurarilor complementare el avanseaza sfarsitul anului 2009 si anul 2010 pentru realizarea proiectului. Cu toate acestea, Bazac spune ca "prioritatea zero", a mandatului sau o reprezinta "politica medicamentului", respectiv revizuirea modului de calcul al pretului pentru medicamentele care se elibereaza pe baza de prescriptie medicala. Pe site-ul ministerului este deja in dezbatare publica un ordin in acest sens, care daca va intra in vigoare va pune capat disputelor existente anul trecut cu reprezentantii industriei. Bazac sustine ca noile reglementari vor determina o scadere in medie cu 10% a preturilor.
"In Romania tot ce este legat de asistenta medicala si de calitatea serviciilor medicale trebuie sa porneasca de la o linie. Ele s-au dezvoltat in diverse etape. Avem si in domeniul privat servicii mai bune, dar si servicii mai putin bune insa cred ca daca vom discuta de ghiduri de practica medicala, de ghiduri terapeutice sau ghiduri clinice vom putea egaliza nivelul asistentei sau cel putin vom putea cuantifica modul in care se intampla. Sunt extrem de hotarat ca pana la sfarsitul primului semestru sa elaboram aceste ghiduri si sa incepem sa le punem in aplicare. Din acel moment vom putea sti care este calitatea actului medical", a mai spus Bazac.
In legatura cu investitiile pentru care a alocat bani, Bazac spune ca acestea sunt proiectele in derulare, iar ca exemplu da Institutul Oncologic de la Iasi cu un proiect de 14 mil. euro. Finalizarea este programata in acest an.
Fondurile alocate sanatatii s-au dublat in ultimii patru ani, insa nu si calitatea actului medical. Cum explica ministrul acest lucru? "S-au schimbat regulile jocului in timpul jocului si acest lucru nu functioneaza in nicio economie. Pana la urma pentru sanatate lucreaza direct sau indirect 11% din economie, valabil atat in Romania, cat si in Uniunea Europeana. Din moment ce am schimbat regulile in timpul jocului nu putem spune daca fondurile au fost cheltuite corect sau incorect."
Cum se gandeste sa sprijine mediul privat din sanatate? "Ministerul Sanatatii are o strategie de implicare a mediului privat pentru imbunatatirea actului medical. E facuta in anul 2003 insa din pacate nu prea s-a aplicat. Eu cred in parteneriatul public - privat si cred ca si Guvernul isi va asuma o noua lege care va facilita acest tip de investitie. Cred in externalizarea tuturor serviciilor non- clinice si in asigurari complementare", a mai spus Bazac.
In legatura cu legea fumatului, care a determinat o crestere a numarului de spatii publice in care se fumeaza, Bazac a spus ca "daca vom constata ca trebuie sa interzicem fumatul in toate spatiile publice, o vom face".
Cum a facut bani
Ion Bazac detine 47,5% din actiunile companiei Forza Rossa, importatorul Ferrari in Romania. El a vandut in 2006 catre Fortis, la acea vreme una dintre cele mai mari banci europene, firma de leasing Global Leasing. El nu a dorit sa precizeze valoarea tranzactiei insa potrivit unor surse din piata ar fi vorba de 4 mil. dolari. Ministrul spune ca cea mai mare parte a resurselor sale financiare vin din aceasta tranzactie. Bazac a detinut de asemenea 0,9% din actiunile Credit Europe Bank (familia lui Bazac se numara printre fondatorii Bancii de Credit Industrial si Comercial preluata de Finansbank in 2000) pe care le-a vandut in 2007. Tatal sau Ion Bazac a fost ministru adjunct in Ministerul Industriei Usoare in perioada 1969-1973. Potrivit calculelor ZF, averea lui Bazac este estimata la 4,5 mil. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
