Seria de reduceri ale ratei dobanzii de politica monetara ar putea fi urmata de o perioada de pauza, inflatia si presiunile asupra leului fiind in scadere, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isarescu.
La cateva zile dupa ce banca centrala a redus principala rata a dobanzii cu doua puncte procentuale pana la 12,5%, guvernatorul a apreciat, intr-un interviu acordat agentiei Reuters si preluat de Mediafax, ca piata pare sa fi ajuns la un echilibru.
"La actualul nivel, ratele do-banzilor si rata de schimb se afla in echilibru", a spus Isarescu, care a adaugat ca nu vede nici un motiv pentru o noua reducere a doban-zilor, daca piata nu va fi inundata de un influx de capital.
Analistii considera ca reducerea cu 4,5 puncte a ratei dobanzii de interventie numai in acest an si vo-lumul mare al vanzarilor produse recent pe pietele emergente au ferit Romania de capitalurile specula-tive, iar leul nu a fost afectat de ma-surile bancii centrale.
Isarescu a recunoscut ca recentele lichidari de pozitii de pe pietele emergente au fost de ajutor, dar a adaugat ca BNR va ramane pru-denta, gata sa recurga la restrictii administrative.
"Este ca si cu bomba atomica, care nu este folosita decat pentru a avertiza cealalta parte. Sper sa nu recurgem niciodata la ele (la restrictii)", a spus guvernatorul.
Analistii considera ca desi BNR a fost scutita de a alege intre descurajarea speculatiilor si reducerea inflatiei, influxurile de capital vor creste, atrase de cresterea economica ridicata si perspectivele ade-rarii la UE.
Guvernul estimeaza pentru acest an o crestere economica de 5,5%, dar Isarescu considera ca aceasta ar putea atinge si 6%.
Economisti intervievati de Reuters au declarat ca se asteapta ca tinta de 7% referitoare la inflatie sa fie depasita, insa guvernatorul BNR a aratat ca indicatorul se incadreaza in grafic.
Isarescu a adaugat ca datele pe primul trimestru referitoare la bu-get si planurile pe intregul an, care prevad un deficit bugetar de 0,7% din PIB, releva o politica fiscala suficient de stricta, care sustine eforturile BNR de limitare a cres-terii preturilor.
Potrivit lui Isarescu, aprecierea cu 10% a leului, de la inceputul anului, contribuie si ea la reducerea in-flatiei. El a spus ca, pe termen lung, aprecierea monedei nationale va continua, in linie cu tendinta regio-nala, reflectand cresterea producti-vitatii. BNR va permite in conti-nuare ca stabilirea ratelor de schimb sa fie facuta de catre piata si va interveni numai pentru a domoli speculatiile.
Contul de capital, liberalizat inainte de termen
Guvernatorul a mai spus ca BNR ar putea liberaliza complet contul de capital inainte de terme-nul limita, fixat pentru luna sep-tembrie 2006, daca inflatia va ra-mane sub control. Isarescu a afirmat ca deschiderea pietei depozitelor bancare in lei pentru investitorii straini a fost cel mai dificil pas, iar urmatoarele masuri - care vor permite nerezidentilor sa investeasca in obligatiuni guvernamentale si certificate de Trezorerie - ridica mai putine probleme.
"Ceea ce a ramas este, in opinia mea, mai putin important. Daca strainii au acces la depozitele ban-care, faptul ca vor avea acces si la titlurile de stat pe termen scurt, este, intr-un fel, mai putin im-portant", a apreciat guvernatorul.
Noile reglementari ale BNR stipuleaza ca strainii vor putea investi in instrumente monetare pe termen scurt, cum sunt certificatele de trezorerie emise de Ministerul Finan-telor si certificatele de depozit ale BNR, incepand din luna septembrie a anului viitor.
De asemenea, termenul mentio-nat este si data de la care romanii vor avea acces la conturi curente si de depozit in strainatate.
Potrivit Ministerului Finantelor, investitorii straini vor putea sa cumpere obligatiuni guverna-men-tale incepand cu data de 1 ianuarie 2006.
"Ne gandim sa grabim liberalizarea completa, daca evolutia economica va fi buna in urmatoarele cateva luni", a mai spus Mugur Isarescu.
Analistii si reprezentantii FMI s-au temut ca permiterea accesului strainilor la depozitele in lei ar putea aduce fluxuri masive de capitaluri speculative pe piata, dar reducerea ratelor dobanzilor in Romania si scaderea interesului investitorilor internationali pentru pietele emergente au facut ca libe-ralizarea sa decurga lin.
Unii economisti estimasera ca piata ar putea atrage in plus circa 2 mld. euro in perioada de dupa 11 aprilie pana la sfarsitul anului. Isarescu nu a oferit estimari, dar a apreciat ca fluxurile de capital catre Romania, incepand cu vara trecuta, au insumat 1,5-2 mld. euro.
"Aceasta suma nu reprezinta in totalitate capital speculativ. Unele companii au inceput transferul de bani in perspectiva realizarii unor investitii", a spus guvernatorul BNR.
El a apreciat ca unii investitori straini au transferat fonduri in Romania cu sase luni inainte de inceperea proiectelor de investitii, pentru a profita de ratele ridicate ale dobanzilor.
Isarescu a mai spus ca masa monetara in sens restrans a Romaniei, formata din lichiditati din si in afara sistemului bancar, precum si cele ale Bancii Nationale, totalizeaza circa 147.000 mld. lei (3,9 mld. euro). Aceasta valoare li-miteaza cantitatea de capital care poate intra sau iesi de pe piata.
Potrivit guvernatorului BNR, faptul ca banca centrala nu are o tinta privind cursul de schimb valutar sau o banda de variatie a monedei nationale va actiona ca factor de descurajare a speculatiilor.
Veniturile din privatizari, pentru pensii
Veniturile obtinute din privatizari ar trebui utilizate mai degraba pentru finantarea reformei pensiilor decat pentru reducerea datoriei publice, a mai spus guvernatorul. "As prefera ca aceste venituri sa fie utilizate pentru reforma pensiilor, care este cruciala pentru Romania", a afirmat Isarescu. El a mai apreciat ca nu convergenta nominala este problema, ci cea reala. In timp ce statele din UE trebuie sa respecte limitele impuse asupra datoriilor si deficitelor bugetare, precum si criteriile de convergenta, tarile care au aderat recent si cele candidate sunt obligate sa accelereze reformele structurale si sa micsoreze decalajul de dezvoltare fata de Vest. Valoarea pensiei medii in Romania este 75 de euro, iar batranii se afla deseori in imposibilitatea de a-si plati factura la incalzire, in timpul iernii. Si cum populatia de 22 de milioane de persoane se afla intr-un proces de imbatranire, presiunea asupra bugetului este in crestere. Isarescu considera ca reformele din sectorul pensiilor si cel al asistentei sociale vor limita contributiile platite de angajatori si vor inlatura o mare povara care apasa asupra sectorului corporatist. Guvernatorul a spus ca datoria publica, ce a scazut de la 31-32% din produsul intern brut in ultimii cinci ani, la circa 20% in prezent, este, in schimb, deja destul de mica.
"Este bine sa discutam si despre ceea ce este pozitiv pentru tara", a spus Isarescu. "Daca insistam prea mult asupra convergentei nominale, intrebarea va fi: la ce bun?", a adaugat el. Pe lista privatizarilor se mai afla inca doua banci si mai multe unitati de distributie a energiei electrice, vanzari care ar putea aduce pana la 2 mld. euro, in urmatorii doi ani. Privatizarile ramase sunt elemente cheie in restructurarea sectorului bancar si cel al energiei inaintea aderarii la UE si au fost stabilite impreuna cu FMI. Isarescu afirma ca actualul acord stand-by incheiat cu Fondul ar putea fi si ultimul de acest tip, dar ca Romania va continua sa colaboreze cu institutia pe termen lung. "Este bine sa avem un partener atat de pesimist, pentru a ne proteja de o euforie periculoasa", a mai spus guvernatorul BNR. Negocierile asupra acordului stand-by au intampinat unele dificultati, FMI fiind in favoarea unui deficit bugetar de 0,4-0,5% din PIB, in timp ce Romania a propus un deficit de 0,7% din PIB, pentru a putea absorbi fondurile structurale oferite de UE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
