Guvernatorul Mugur Isarescu a anuntat ieri o proiectie de inflatie de 3,9% pentru sfarsitul acestui an, usor mai mare decat cea anterioara, insa mai optimista decat asteptarile pietei. "Vorbim de reveniri ale inflatiei de 0,2-0,4 puncte procentuale. Vedem evolutia inflatiei cu usoare variatii in jurul tintei", a spus guvernatorul.
Pe de alta parte, el a subliniat ca riscurile privind posibile presiuni inflationiste sunt foarte importante, derivand in principal din cresterea rapida a veniturilor - salarii, pensii, credite etc.
Revizuirea prognozei a fost determinata de impactul asteptat al secetei, care va duce la cresteri mai mari ale preturilor la produsele alimentare, precum si de anticiparea unor cresteri ale preturilor la combustibili.
Pe de alta parte, Isarescu noteaza ca inflatia de baza (indicatorul care elimina preturile ajustate, cele volatile si impactul accizelor) a incetinit constant in ultimele luni, ceea ce arata ca politica monetara a fost destul de restrictiva.
"Lumea s-a uitat la evolutia nominala a ratei dobanzii, iar scaderile au fost vazute ca relaxari ale politicii monetare. Rata reala a dobanzii a depasit insa 4%", spune Isarescu, notand ca in prezent cadrul de politica monetara este mai strans decat in vara trecuta si cu mult mai restrictiv decat la inceputul lui 2006.
Pe un ton destul de optimist, Isarescu a subliniat ca BNR este aproape de a-si indeplini obiectivul de a consolida un nivel scazut al inflatiei.
Oficialii BNR nu vad un impact sensibil al cresterii preturilor la produsele alimentare, desi noteaza ca actualele proiectii se bazeaza pe datele deja existente si nu pe anticipatii.
Viceguvernatorul Cristian Popa, responsabil cu politica monetara, spune ca trebuie luata in calcul o crestere a preturilor la produsele alimentare. "A spune ca din cauza secetei vom ajunge la niveluri de inflatie care sa depaseasca tinta sau sa iasa din intervalul de variatie agreat nu este realist", sustine Popa.
Vorbind despre riscurile aferente acestei proiectii, Isarescu spune ca probabilitatea ca acestea sa se produca sunt mult mai mari decat se anticipa in mai.
Seful BNR a subliniat ca salariile au crescut numai in prima jumatate a anului cu 20%, fata de 10% pe intregul an, cat estimase initial Comisia Nationala de Prognoza.
Isarescu vorbeste acum despre politica privind veniturile, in conditiile in care cresterea salariilor alimenteaza o dinamica mai rapida a pensiilor, prin cresterea contributiilor, dar si a creditarii, prin cresterea capacitatii de indatorare a clientilor. Guvernatorul subliniaza ca aprecierea cursului si cresterea salariilor erodeaza castigurile de productivitate acumulate la inceputul anilor 2000, iar deciziile noi de investitii au ajuns sa fie luate pe baza anticipatiilor privind castiguri de productivitate.
Pe de alta parte, Isarescu a vorbit si despre riscuri privind posibile derapaje fiscale, in conditiile in care sunt putine sanse ca veniturile bugetare sa creasca in continuare peste asteptarile Executivului, asa cum s-a intamplat in anii trecuti.
In alta ordine de idei, guvernatorul nu vede o presiune inflationista din cresterea pensiilor, in conditiile in care se asteapta ca bugetul de asigurari sociale sa ramana anul acesta pe excedent, iar anul viitor va fi probabil aproape de echilibru, pe fondul majorarii semnificative a contributiilor, ca urmare a cresterii salariilor. "Un buget excedentar este teoretic un buget dezinflationist", spune guvernatorul, acceptand insa ca pensiile vor alimenta cererea agregata oricum excendentara.
"Nu vad ca intr-o perioada electorala majorarile salariale sa se tempereze", anticipeaza seful BNR, argumentandu-si astfel ingrijorarea fata de politica privind veniturile.
Pe langa venituri si preturi volatile, BNR identifica evolutia nefavorabila a cursului ca unul din principalii factori de risc pentru proiectia asupra inflatiei si in raportul curent. De altfel, guvernatorul Isarescu a refuzat ieri sa comenteze pe marginea evolutiei cursului, invocand o politica similara a altor banci centrale, inclusiv a Bancii Centrale Europene.
In iulie, dealerii au suspectat BNR ca a intervenit pe piata valutara indirect, prin intermediul unei banci locale, pentru a opri caderea cotatiilor, dupa ce euro coborase in numai cateva zile de la 3,2 la 3,1 lei.
Intrebat despre presupusele interventii pe piata valutara, Isarescu s-a multumit ieri sa reafirme ca "BNR nu comenteaza interventiile pe piata valutara". In iulie, banca centrala a negat prin vocile mai multor oficiali activitatea pe piata. "Riscuri exista de ambele sensuri, in conditiile in care evolutia cursului este dictata intr-o masura mai mica de conditiile din economia interna si mai mult de sentimentul investitorilor fata de pietele emergente. Nu excludem o corectie, dar nici nu o vedem iminenta", a comentat Cristian Popa, viceguvernatorul BNR responsabil cu coordonarea politicii monetare, pe marginea evolutiei cursului valutar. El spune ca desi aceste riscuri sunt indentificate si consemnate, banca centrala nu le pondereaza.
Cotatiile pe piata valutara au fluctuat ieri intr-o banda ingusta, intre 3,1750 si 3,18 lei pentru un euro, pe fondul unui apetit scazut pentru tranzactionare. Si monedele de pe pietele emergente vecine au inregistrat ieri fluctuatii reduse in fata euro.
Lucian Anghel,economistul-sef al BCR:
BNR a dat un semnal pozitiv pentru piata, nefiind la fel de ingrijorata de perspectivele inflationiste precum unii analisti, considera Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Totusi, Anghel apreciaza proiectia de inflatie a BNR drept "foarte optimista" si isi mentine propriile estimari la 4,2%, pentru decembrie.
"Este important de vazut ce impact vor avea produsele cu preturi volatile in iulie", spune economistul-sef al BCR, notand insa ca acesta va fi doar primul val, grosul scumpirilor urmand sa se produca abia in lunile de toamna. Astfel, el nu exclude chiar intariri ale politicii monetare in a doua parte a anului.
Anghel spune ca datele colectate de BCR arata cresteri importante de preturi la produsele agricole in special in Moldova, insa ramane de vazut care va fi impactul acestora asupra indicelui preturilor de consum calculat de Statistica.
Anghel subliniaza ca in a doua parte a anului evolutia cursului nu o sa mai aiba o contributie semnificativa la dezinflatie, asa cum s-a intamplat in primul semestru.
Florian Libocor, analist financiar la BRD-SocGen:
In asentiment cu BNR, Florian Libocor vede de asemenea un impact limitat al scumpirii preturilor la produsele agroalimentare. "Daca exista un deficit de oferta, acesta va fi acoperit din importuri, pentru care preturile sunt mai mici", noteaza Libocor. Intarirea leului fata de euro contribuie de asemenea la mentinerea preturilor la aceste importuri la un nivel scazut. Totusi, el nu exclude cresteri ale preturilor la aceste produse, care ar putea sa fie fortate de unii intreprinzatori care ar dori sa-si majoreze profiturile.
Pe de alta parte, Libocor considera ca prognoza BNR de inflatie pentru anul acesta "ar trebui sa fie privita ca una optimista". Libocor a criticat deciziile BNR de a reduce dobanda de politica monetara din prima parte a anului, in conditiile in care anticipeaza acumularea de presiuni inflationiste in semestrul al doilea, in urma majorarilor de venituri si a unei posibile relaxari a politicii fiscale. El astepta mai degraba o relaxare a politicii monetare prin componenta rezervelor minime obligatorii, care insa nu s-a produs.
IonuT Dumitru, seful departamentului cercetare al Raiffeisen Bank
"Cred ca BNR subestimeaza componenta de preturi la legume-fructe-oua, in conditiile in care vedem cu totii cum au crescut preturile in piata, numai rosiile scumpindu-se de la 1,5 la 5 lei/kg. Din cauza productiei agricole foarte slabe este de asteptat o crestere generala a preturilor alimentelor", a comentat pentru ZF Ionut Dumitru. El ridica un semn de intrebare si in privinta asteptarilor BNR privind scaderea inflatiei CORE 2 ajustate, adica fara influenta accizelor la alcool si tutun, considerandu-le prea optimiste. "Noi avem o prognoza de inflatie de 4% pentru sfarsitul acestui an si credem ca si aceasta este amenintata de unele riscuri. Totusi, nici noua prognoza a BNR de 3,9% nu este 'iesita din realitate'", spune Dumitru.
Cat priveste ameliorarea prognozei BNR privind inflatia pe 2008, Dumitru considera ca aceasta se bazeaza pe perspectiva unei noi amanari a majorarilor de preturi administrate. El nu crede nici in aparitia unui deficit de cerere atat de mare in anul viitor pe cat anticipeaza BNR.
Florin Catu, director adjunct al trezoreriei ING Bank:
"Scumpirile la legume si fructe reprezinta socuri cu impact singular. Adevaratele riscuri au fost enumerate si de guvernatorul BNR - preturile adminstrate, deficitul extern, politica fiscala, insa BNR are dificultati in a cuantifica astfel de pericole", spune Florin Catu.
El crede ca doar o depreciere-soc a leului ar putea ameninta tinta de inflatie pe anul acesta. In schimb, in contextul actual i se pare ambitioasa tinta de 3,8% stabilita pentru 2008, insa apreciaza ca intervalul de variatie de plus/minus un punct procentual da BNR un anumit confort.
Catu spune ca prognoza ING privind mentinerea dobanzii de politica monetara la 7% pana la sfarsitul anului nu se schimba in urma comentariilor de ieri ale guvernatorului BNR. El remarca faptul ca Isarescu s-a aratat ingrijorat atat de contextul global, cat si de dinamica cererii interne, mentionand si riscurile legate de anul electoral viitor, incare va fi greu de tinut piept cererilor de majorari salariale. "BNR mizeaza in continuare pe folosirea aprecierii leului pentru reducerea inflatiei", considera Catu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
