Industria jocurilor de noroc, o piaţă formată din firmele care administrează aparate de tip slot-machine (aşa-numitele păcănele) sau care organizează pariuri sportive şi jocuri de loterie, a adus încasări de 657 de milioane de euro în 2012 companiilor de profil, potrivit unui studiu realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România.
Deşi activează pe o piaţă foarte reglementată, unde, de exemplu, nu sunt autorizate jocurile online, iar activităţile de marketing şi publicitatea sunt interzise, încasările aduse de românii care îşi petrec timpul în sălile de jocuri de noroc sau în cazinouri generează profituri semnificative unor operatori.
Spre exemplu, Delphi Trade, o sală de jocuri din Oneşti cu afaceri de 588.000 de euro în 2012, a avut un profit de aproape 260.000 de euro (deci o marjă de profit de 44%), în timp ce MaxBet, unul dintre marii jucători de pe piaţa de profil (care şi-a publicat rezultatele pe 2013), a avut un profit net de 11,4 milioane de euro anul trecut, cu o marjă de aproape 25% din cifra de afaceri.
Autorii studiului PwC spun însă că marjele de profit sunt mai mici, luând în considerare raportările făcute de firmele din întreaga industrie.
„Nu există o profitabilitate foarte mare în această industrie, rezultatele studiului arată că marja medie de profit operaţional este de 9%, peste cea înregistrată în industrii precum este retailul, dar sub marje înregistrate, de exemplu, în industria telecom“, a explicat Bogdan Belciu, partener pe servicii de consultanţă pentru management în cadrul PwC şi autor al studiului.
Legat de jocurile de noroc online, Belciu a adăugat faptul că ar fi „nerealist“ să credem că în România nu se joacă jocuri online pentru că nu sunt autorizate, pentru că se joacă, dar veniturile sunt înregistrate în alte ţări. Studiul PwC a făcut o evaluare a industriei prin calcularea venitului brut din jocuri de noroc (gross gaming revenue- în engleză), care rezultă din diferenţa dintre totalul încasărilor obţinute de firmele de pe această piaţă şi plăţile totale făcute ca premii pentru câştigători.
O altă evaluare a industriei jocurilor de noroc se poate face şi prin suma cifrelor de afaceri realizate de toţi jucătorii din industrie şi care, potrivit unor estimări realizate de revista Business Magazin, ar avea o valoare de 1,3 miliarde de euro pe an. „Piaţa jocurilor de noroc a înregistrat o scădere faţă de anul 2009, când legislaţia a impus o limitare a numărului de aparate pe operator. 2009 a fost singurul an în care piaţa a scăzut, de la 813 milioane de euro la 642 milioane de euro în 2010, după care a revenit pe creştere“, a mai spus Belciu.
În 2009, s-au introdus o serie de limite de aparate pentru fiecare operator în funcţie de spaţiul alocat (spre exemplu, trebuie să existe între 3 şi 5 aparate în baruri şi minimum 15 aparate în sălile de jocuri) şi au crescut unele taxe, ceea ce a condus la o scădere cu 20% a pieţei pentru că au dispărut firmele mici care activau pe piaţă.
Un paradox al acestei pieţe este, spun autorii studiului, că, atunci când există boom economic, populaţia investeşte mai puţin în jocuri de noroc, iar atunci când este criză, joacă mai mult în speranţa de a-şi creşte veniturile. Potrivit cercetării PwC, industria jocurilor de noroc are în România 24.500 de salariaţi.
