Cei trei jurnalisti rapiti in Irak - Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian - spun ca, atunci cand au fost eliberati, perceptia lor a fost ca rapitorii abia asteptau sa scape de ei, fiind chiar fericiti ca pleaca. Ei au precizat ca au fost eliberati "la pachet toti patru", fiind lasati pe o strada din Bagdad, de unde au fost preluati. Mohammad Munaf, cel de-al patrulea rapit nu s-a mai intors la Bucuresti, el fiind retinut de americani la Bagdad pentru ancheta.
Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci (de la Prima TV) si Ovidiu Ohanesian (de la Romania Libera) au sustinut, ieri, o conferinta de presa, in care au relatat momentul rapirii lor si conditiile in care au fost sechestrati, precum si momentul eliberarii.
Marie-Jeanne Ion spune ca a beneficiat, in perioada captivitatii, de un tratament mai bland fata de barbati, nefiind nici macar atinsa. Ei nu au putut preciza daca au fost detinuti pe toata durata captivitatii de aceeasi grupare.
Intrebati daca in perioada detentiei au auzit persoane care ar fi fost sechestrate in aceeasi locatie cu ei, cei trei jurnalisti romani au spus doar ca au fost legati la ochi, refuzand sa comenteze.
"Intelegeti-ne! Va rog, omeneste, sa mai aveti putina rabdare! Va rugam sa nu faceti nici un fel de speculatie vizavi de nici un nume, nici o nationalitate, nimic! si speram sa ne bucuram impreuna foarte curand cu totii", a afirmat Sorin Miscoci.
La insistentele participantilor la conferinta de presa, privind posibilitatea ca jurnalista franceza Florence Aubenas sa fie detinuta de aceeasi grupare, Marie-Jeanne Ion a evitat sa dea un raspuns concret si a cerut intelegere din partea colegilor de breasla.
Jurnalistii nu au putut preciza insa daca Munaf a stat in permanenta in acelasi loc de detinere, avand in vedere ca tot timpul au fost legati la ochi. Ei au respins categoric faptul ca ar fi putut fi implicat Mohammad Munaf in rapirea lor, sustinand ca nici o persoana nu ar putea sa se autosupuna unui astfel de tratament, pe care Miscoci l-a catalogat drept groaznic. Reporterii au subliniat ca nu s-au aflat nici o clipa in custodia fortelor americane.
Ohanesian spune ca a fost batut de rapitori
Ovidiu Ohanesian sustine ca in perioada detentiei din Irak a fost batut, pentru ca nu a respectat regulile gruparii care ii tinea ostatici, refuzand sa dea detalii, "pentru a nu pune in pericol viata unor oameni".
El a spus doar ca incidentul a avut loc atunci cand l-au imbracat pe Sorin Miscoci in portocaliu. Ohanesian a precizat ca atunci a avut un blocaj psihic. Marie-Jeanne Ion a fost cea care a dezvaluit acest moment, precizand ca Ovidiu a fost batut rau si amenintat cu pusca la tampla.
Ziaristii nu stiu cine le-a platit cazarea la Bagdad
Cei trei jurnalisti au mai spus ca pretul biletelor de avion pentru deplasarea in Irak a fost suportat de Mohammad Munaf, sustinand ca nu stiu cine a platit cazarea lor in Bagdad si ca ei au schimbat doar cate 50 de dolari pentru mancare.
Ei au precizat ca nu au stat la familia lui Munaf din Bagdad, considerand ca sunt mai in siguranta la hotel, aflat intr-o zona pazita si unde erau cazati multi jurnalisti.
Marie-Jeanne a negat acuzatiile potrivit carora ar fi implicata in scenariul rapirii. "Nici un om sanatos la cap nu ar face un asemenea lucru", a spus ea. De altfel, ziarista a afirmat ca, dupa eliberare, cand au auzit de posibila implicare a lui Munaf in rapire, au apreciat ca este un scenariu de film prost.
Cei trei au oferit informatii si despre relatiile lor cu omul de afaceri sirian Omar Hayssam, care este anchetat pentru implicare in rapire. In timp ce Marie-Jeanne a relatat din nou imprejurarile in care l-a cunoscut, Ovidiu Ohanesian a sustinut ca nu il cunoaste pe omul de afaceri sirian, dar ca a citit in presa despre afacerile lui. El a mai spus ca l-a cunoscut pe Munaf prin telefon, ca s-a intalnit apoi de doua ori cu el, o data pentru a-i da actele si fotografia pentru obtinerea vizei. Ohanesian a mentionat si ca a fost anuntat despre deplasarea in Irak de "o alta persoana", dar a refuzat sa dea detalii, precizand ca nu poate sa comenteze, deoarece exista o ancheta in derulare.
Jurnalista de la Prima TV a sustinut ca nu a fost vorba despre o sponsorizare a deplasarii, pentru ca "pana la urma Prima TV putea sa achite costurile". Marie-Jeanne a precizat ca postul de televiziune le-a dat pentru deplasarea in Irak "bani de protocol", asa cum se procedeaza in cazul de-plasarii oricarui jurnalist in afara tarii.
Cei trei au precizat ca isi reproseaza ca nu au plecat in Irak intr-o deplasare organizata de MApN, adaugand insa ca intr-o unitate militara nu ar fi putut sa realizeze reportajele dorite de ei. Jurnalistii au apreciat ca nici o realizare profesionala nu merita un risc precum cel pe care si l-au asumat ei.
Filmul rapirii
Cei trei ziaristi au relatat toate evenimentele pe care si le amintesc din momentul in care au fost rapiti pana la eliberare. Sorin Miscoci a precizat ca au fost rapiti, luni, in data de 28 martie, iar, vineri - 1 aprilie - au fost mutati intr-o alta locatie, unde erau conditii mult mai proaste, fiind tinuti pana la eliberare intr-un beci.
Marie-Jeanne a declarat ca, pe parcursul captivitatii, au fost facute cinci inregistrari video cu ei, iar una audio, toate fiind realizate in aceleasi conditii. Inregistrarea audio a fost facuta, potrivit jurnalistei, imediat dupa una video.
Ea a apreciat ca inregistrarea audio - primita telefonic in redactia Prima TV - nu a fost difuzata, desi s-a cerut explicit acest lucru, probabil dupa ce colegii sai s-au consultat "cu cine trebuia". Jurnalistii au mai precizat ca ei le-au dat rapitorilor, la cererea acestora, numerele de telefon din redactia Prima TV.
Reporterii au mai spus ca mesajele pe care le transmiteau in inregistrari erau impuse de rapitori. Inregistrarile erau facute intr-o incapere situata deasupra beciului in care erau detinuti. De asemenea, ei au spus ca erau dusi la toaleta de "gardieni", care erau alte persoane decat cele care faceau inregistrarile.
Jurnalistii fac apel catre colegii lor de breasla sa aiba rabdare, pentru ca, deocamdata, nu pot da toate detaliile, precizand ca sunt informatii clasificate. Ei sustin insa ca informatii complete vor putea da mult mai devreme de 50 de ani.
Ei nu au dat detalii despre eliberarea lor, insa Marie-Jeanne a spus ca Munaf a plecat de la Ambasada Romaniei din Bagdad, unde au fost dusi dupa eliberare, la fortele americane pentru "debriefing", ceea ce li s-a parut normal, deoarece acesta este cetatean american. Jurnalistii au precizat ca si ei au trecut prin "debriefing" dupa ce au ajuns in Romania.
Ohanesian face propria ancheta, ca sa clarifice "anumite lucruri"
Jurnalistii Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian si-au exprimat ieri increderea in ancheta autoritatilor privind rapirea lor, insa ziaristul de la Romania Libera a spus ca va face propria ancheta, deoarece trebuie sa clarifice "anumite lucruri". Intrebat de ce simte nevoia sa faca o ancheta proprie, Ohanesian a spus ca in lunile februarie si martie a scris mai multe anchete referitoare la serviciile secrete romanesti. Jurnalistul a adaugat ca, in perioada detentiei, i-au trecut prin cap multe scenarii. "Problema ma priveste si trebuie sa clarific anumite lucruri", a mai spus Ohanesian, adaugand doar ca acest lucru "va lua timp" si refuzand sa faca alte precizari.
Conferinta jurnalistilor rapiti - informatii putine si presa nemultumita
Prima iesire in public a celor trei ziaristi romani recent eliberati din Irak, desfasurata ieri la sala ArCuB intr-o atmosfera asemanatoare celei de pe stadion, a adus putine informatii noi legate de acest caz si a provocat, in primul rand, nemultumirea ziaristilor prezenti.
Prima TV anunta, marti, organizarea primei conferinte de presa a ziaristilor romani rapiti in Irak, impunand totodata anumite conditii jurnalistilor participanti. Interzicerea camerelor de luat vederi in sala de conferinte a fost doar unul dintre motivele care au infuriat reprezentantii presei care asteptau, cu nerabdare, de multe zile, elucidarea multor aspecte din acest caz.
Aparitia celor trei - Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian - in sala de conferinte a dat ocazia ziaristilor de la Prima TV si Romania Libera sa-si imbratiseze colegii inca o data, in fata camerei de luat vederi, Sorin primind chiar cateva flori.
Modul de organizare a evenimentului a creat insa chiar de la bun inceput o bariera de comunicare intre cei prezenti in sala si cei trei recent intorsi din Irak. Urcati pe scena, fiecare avand in fata un microfon, mai mult sau mai putin sobri (Ovidiu Ohanesian a venit imbracat intr-un costum bej), cei trei au fost putin dispusi sa faca lumina intr-un caz extrem de controversat, iar moderatorii, Cristina Topescu si Dan Dumitru, nu au facut decat sa infurie si mai mult asistenta. De altfel, ziaristii prezenti au reprosat celor de la Prima TV ca s-au folosit de aceasta conferinta doar pentru a-si face imagine, lucru de altfel plauzibil, avand in vedere faptul ca in spatele vorbitorilor a fost atarnat un banner cu sigla postului, iar in partea de jos a scenei inca unul cu sloganul. Contrar modului de derulare a unei conferinte obisnuite de presa, de aceasta data in sala a fost instalat un microfon fix la care ziaristii puteau formula intrebarile (cel mult doua de fiecare), avand la dispozitie doar o ora, timp insuficient pentru ca zecile de jurnalisti sa afle toate raspunsurile. A fost firesc asadar ca, dupa doar cateva minute, "ordinea" sa fie "deranjata" si fiecare sa incerce sa-i determine pe cei trei sa dezvaluie amanunte ale rapirii. Tensiunea a crescut, ajungandu-se, in cateva randuri, ca vocile moderatorilor sa le acopere pe cele ale ziaristilor din sala. Mai mult, Cristina Topescu si Dan Dumitru au intervenit fara rost in unele cazuri, intrerupand raspunsurile celor trei si incercand sa convinga ziaristii sa nu puna mai multe intrebari decat fusese stabilit. Nemultumirea celor prezenti la conferinta a fost alimentata si de faptul ca Ovidiu, Sorin si Marie-Jeanne nu au putut da prea multe detalii in plus fata de ceea ce se stia deja despre rapirea lor, "aceasta este o informatie clasificata" sau "nu comentez" fiind afirmatii des formulate in raspunsurile lor. Conferinta organizata de Prima TV a dat o imagine generala proasta presei, cea care de obicei cere intalniri deschise cu jurnalistii, in care cei invitati sa raspunda tuturor intrebarilor. Dan Dumitru si Cristina Topescu si-au asumat rolul de vajnici ofiteri de presa, care au incercat sa tina curiozitatea jurnalistilor in frau. Fara folos insa, deoarece dorinta de informatii este foarte mare si aproape nimeni nu a plecat multumit de raspunsurile primite. Majoritatea jurnalistilor veniti la conferinta si-au facut treaba bine, ei venind in primul rand sa-si faca meseria si nu pentru o intalnire lacrimogena. In cazul unora dintre ei, prieteni cu cei trei ziaristi rapiti, dorinta de a afla adevarul a fost mai presus decat de a le oferi un umar pe care sa planga.
Organizarea acestei conferinte a fost la fel de bine regizata si planuita (cu reflectoare, camere de luat vederi etc.) ca si secventele video trimise de catre rapitori postului de televiziune Al-Jazeera. Poate ca o conferinta "fara pretentii", intr-o sala in care vorbitorii sa nu fie urcati pe o scena, ci sa se afle mai aproape de public ar fi fost mai eficienta in acest caz. S-ar fi dat cel putin impresia ca se vorbeste de la ziarist la ziarist, evitandu-se vacarmul cel putin. Sa organizezi o conferinta de presa cu durata de o ora - prelungita apoi cu inca 30 de minute - pe un asemenea subiect inseamna fie ca nu poti, fie ca nu vrei sa dai mai multe informatii. Unii
s-au gandit ca poate nu vor sa-i expuna prea mult pe ziaristi pentru a mai putea face cateva editii speciale la Prima TV sau interviuri in Romania Libera. Cat timp nu se va sti clar cum au fost rapiti si apoi eliberati, ziaristii vor continua sa puna intrebari si vor acuza "fracturile de logica" din mesajul celor trei romani care au fost rapiti, in pofida criticilor autoritatilor care cer liniste timp de 50 de ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
