Eveniment

Opriţa, Spitalul Floreasca: Statul poate ajuta, dar oamenii trebuie să se ajute primii

Autor: Iulian Anghel

13.03.2011, 23:39 100
În jurde 28.000 de oameni (pompieri şi membri aifostei protecţii civile) sunt pregătiţi săintervină în cazul unui dezastru. La nivel naţional poate păreapuţin, dar lucrurile stau aşa: un dezastru nu se produce deodată întoată ţara, ci într-un anumit loc. Atunci toate celelalte forţe semobilizează pentru a interveni în acel loc, spune medicul BogdanOpriţa, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de UrgenţăFloreasca, principalul partener al ISU - Ins­pectoratul pentruSituaţii de Urgenţă. Spitalul Floreasca este instituţia me­dicalăcentrală care intervine în caz de dezastre.

Modul în careinstituţiile statuluis-au mobilizat înJaponia a fost decisiv pentru limitarea pagubelor.

Cum funcţioneazălucrurile în România? Există, arată Stelian Duduş, inspectorul-şefal Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bu­cureşti, oierarhie în cadrul autorităţilor centrale şi locale care trebuie săintervină în caz de dezastre - la nivel local, regional şi apoinaţional. La nivel naţional, ISU are în jur de 28.000 de pompierişi membri ai fostei protecţii civile. Dar acestora trebuie să li seadauge o bună parte dintre cei care sunt sub contract cuautorităţile locale. Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă dela nivel local îl au ca vice­preşedinte pe primar. Primarul are încoordonare sau în subordonare alte servicii, cum ar fi distribuţiaapei, a curentului sau a gazelor. În caz de dezastru, Apa Nova, depildă, distri­buitorul de apă curentă în Bucureşti, întrerupeautomat livrarea apei în caz de cutremur. De asemenea, are un plande urgenţă pentru o intervenţie rapidă cu utilaje pentru asigurareaconti­nuităţii serviciilor de livrare a apei potabile dupădezastru.

"Dacă situaţia estelocală, se mobilizează comitetul local pentru situaţii de urgenţă,comitetul municipal şi aşa mai departe. Nu avem oameni? Îi aducemdin alte judeţe. Noi ştim, de pildă, că în Transilvania nu existăun pericol foarte mare de a se produce cutremure. Dar şi înTransilvania, ca în toate unităţile administrative, existăinspectorate pentru situaţii de urgenţă. Oamenii care sunt acolosunt mobilizaţi rapid", spune colonelul Duduş.

La nivelulBucureştiului există, într-o zi obişnuită,30 de echipaje operative ale SMURD (Serviciul Mobil de Urgenţă,Reanimare şi Descar­cerare), la care se adaugă alte 50 de ambulanţecu echipaj medical. În cazul unui dezastru, arată însă doctorulOpriţa, medicii, prin fişa postului, sunt "mobilizaţi".

Există, la nivelulinstituţiilor spi­taliceşti aşa-numitele "planuri roşii"şi "planuri albe". Planul roşu este ointervenţie de urgenţă, planul alb modifică absoluttotul.

"Este un plan carepresupune că, într-un spital, incinta este modificată astfel încâtspitalul să primească într-un foarte scurt timp un număr masiv devictime."

ISU colaborează cuarmata care intervine, cu Ministerul Agriculturii care mobilizeazărezerva de stat. Dacă nu este de ajuns, există mobilizareainternaţională, spune Opriţa.

"Nu pot spune că încaz de forţă majoră toată lumea afectată va fi tratată imediat. Darîn 6 - 12 ore putem interveni cu resurse extraordinare", susţineOpriţa.

Doctorul Opriţa, ca şicolonelul Duduş admit că autorităţile statului japonez s-au mişcatrepede, dar arată că şi populaţia a ştiut ce să facă.

"Când la noi a apăruto regle­mentare în care arătam că trebuie să ai în casă un radio cubaterii, o sticlă cu apă şi aşa mai departe, toată lumea, inclusivpresa, a râs. Dar oamenii trebuie să înţeleagă: statul poate săfacă, dar şi oamenii trebuie să facă ceva pentru ei", spuneOpriţa.


Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO