În 18 august 1844 a fost înfiinţat serviciul public numit Roata de Pompieri Bucureşti, la propunerea domnitorului Gheorghe Dimitrie Bibescu, necesitatea acestui serviciu fiind justificată de incendiile zilnice care se soldau cu pagube semnificative.
Pentru a marca împlinirea a 172 de ani de la înfiinţarea primei formaţiuni de pompieri militari în Bucureşti, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov organizează în acest weekend, în Capitală, mai multe evenimente.
Sâmbătă, în Parcul Carol, şi duminică, 21 august, în Parcul A.I.Cuza, între orele 17:00 şi 21:00 va fi expusă o parte din tehnica de stingere a incendiilor şi vor fi organizate exerciţii demonstrative privind acordarea primului ajutor medical, susţinute de pompieri paramedici.
Iar duminică, între 10:00 şi 18:00, va fi Ziua Porţilor Deschise în toate subunităţile operative ale pompierilor din Bucureşti şi Ilfov. În cadrul atelierelor de lucru, vor fi prezentate echipamentele pe care pompierii le utilizează în mod cotidian pentru stingerea incendiilor, iar paramedicii îi vor învăţa pe copii cum să acorde primul ajutor.
Aceste activităţi au atât caracter de informare a cetăţenilor cu privire la misiunile şi activităţile desfăşurate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov, cât şi rolul de pregătire a unei conduite preventive în cazul producerii unor situaţii de urgenţă.
În prezent, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov gestionează peste 20% din numărul total de situaţii de urgenţă înregistrate la nivel naţional, înregistrând anul trecut aproximativ 82.000 intervenţii.
În multe dintre aceste cazuri intervenţia se face însă cu o tehnică veche, concepută în secolul trecut, după cum rezultă dintr-un raport al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Datele furnizate de IGSU arată că 56% din aparatură "are o vechime în serviciu mai mare de 20 de ani". În acest context, punctele slabe ale instituţiei sunt, printre altele, "deficitul de mijloace de intervenţie, lipsa unei evaluării a riscurilor la nivel naţional, încadrarea insuficientă cu personal specializat, proceduri insuficient aplicate".
Statisticile ultimilor şapte ani arată că incendiile reprezintă cel mai frecvent risc în cazul situaţiilor de urgenţă din România, peste cele naturale, tehnologice ori biologice, iar la fiecare 43 de ore un om moare şi alţi trei sunt răniţi din cauza focului.
Pentru a reduce numărul victimelor incendiilor şi a creşte eficienţa intervenţiilor, în planul de dezvoltare al IGSU sunt prevăzute alocarea unor fonduri de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României ori donaţii şi sponsorizări, cu un impact bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, de aproximativ 100 de milioane de euro.
Obiectivele strategiei s-au bazat şi pe recomandărilor formulate de experţii Corpului de Control al prim-ministrului după raportul privind intervenţia la incendiul din Colectiv.
"În contextul derulării evenimentelor cu impact major din ultimii ani, printre care se pot aminti prăbuşirea avionului în Munţii Apuseni, a elicopterelor SMURD, a planorului în judeţul Braşov, explozia din judeţul Constanţa şi prăbuţirea construcţiei din judeţul Ilfov care au făcut victime în rândul personalului de intervenţie, incendiul din clubul Colectiv şi accidentul cu victime multiple din municipiul Ploieşti, este nevoie de adoptarea de noi măsuri în privinţa îmbunătăţirii modului de prevenire şi acţiune în cazul situaţiilor de urgenţă", se arată în nota de fundamentare a Strategiei de consolidare şi dezvoltare a IGSU pentru perioada 2016-2025, document care s-a aflat în dezbatere publică până la data de 15 august.
