Eveniment

Premierul Orban şi preşedintele Iohannis anunţă astăzi planul de relansare economică: investiţii masive în economie, credite garantate de stat pentru companiile mari, subvenţionarea salariilor angajaţilor care revin la muncă

Premierul Orban şi preşedintele Iohannis anunţă astăzi planul de relansare economică: investiţii masive în economie, credite garantate de stat pentru companiile mari, subvenţionarea salariilor angajaţilor care revin la muncă

Autor: Răzvan Botea

01.07.2020, 00:07 926

Planul de relansare a economiei a fost anunţat de guvern în luna mai, însă fără detalii concrete în ceea ce priveşte măsurile.

Premierul Ludovic Orban împreună cu preşedintele României Klaus Iohannis vor anunţa astăzi setul de măsuri pentru redresarea economiei în urma pandemiei Covid-19. Potrivit declaraţiilor din luna mai, când au fost prezentate sumar pentru prima dată măsurile, planul va conţine garanţii de stat şi pentru întreprinderile mari, subvenţionarea salariilor celor care sunt reangajaţi, înfiinţarea unui fond de investiţii, investiţii publice masive.

În sfera investiţiilor publice, premierul a spus săptămâna aceasta, răspunzând la o întrebare din partea ZF, că cele mai importante se referă la infrastructura de transport: Autostrada Unirii, tronsonul de cale ferată Constanţa-Curtici; la infrastructura de energie: finalizarea BRUA, dar şi in­vestiţii în sănătate precum construirea celor trei spitale regionale.

Consumul, care a fost principalul motor de creştere economică în România în ultimii ani, a intrat pe o traiectorie puternic descendentă în­cepând cu luna martie, odată cu de­clararea stării de urgenţă în România.

Analiştii economici sunt de părere că partea de consum îşi va reveni odată cu realizarea măsurilor restrictive, însă consumatorii vor rămâne în continuare prudenţi.

În aceeaşi vreme, investiţiile masive reprezintă cea mai bună metodă de a ieşi din criza economică, sunt de părere analiştii economici. Întrebarea care rămâne se referă la finanţarea acestor investiţii, de vreme ce vistieria statului, deja goală, este secată de scăderea veniturilor la bugetul de stat şi de creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru răspunsul la criza sanitară, dar şi la cea economică.

Varianta cea mai la îndemână pentru finanţarea investiţiilor publice rămân fondurile europene, însă rămâne de văzut dacă statul român va reuşi să nu repete istoria absorbiţiei slabe a fondurilor UE. Mai rămâne o problemă: banii europeni aferenţi programului 2014-2020 pot fi absorbiţi doar anul acesta.

Pentru următorul exerciţiu financiar multianual, Comisia Europeană a pus la bătaie un plan de susţinere a economiei de 750 miliarde de euro, din care România poate accesa circa 33 miliarde de euro. Guvernul îşi propune să investească în proiecte publice circa 6% din PIB în următorii doi ani, a mai spus Orban în mai.

În ceea ce priveşte măsurile pentru companiile mari, premierul Orban a anunţat în mai că planul de redresare economică include un program de garanţii de stat şi pentru companiile mari, la fel cum este programul IMM Invest pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Totodată, el a mai spus că planul de relansare a economiei include un pachet de compensaţii pentru salariaţii care au fost în şomaj tehnic şi şi-au reluat activitatea, dar şi pentru persoanele din România care nu au beneficiat de şomaj tehnic, însă se vor angaja după relaxarea măsurilor restrictive pentru limitarea răspândirii virusului.

Ludovic Orban vorbea de com­pensarea salariilor acestor categorii de salariaţi cu sume cuprinse între echivalentul a 35%, până la 41,5% din salariul brut.

Mediul de afaceri nu a cerut compensaţia salariilor, însă a cerut o legislaţie pentru flexibilizarea programului de lucru, pe modelul german „kurzarbeit”.

Premierul a mai vorbit în mai de înfiinţarea unui fond suveran de investiţii pe model polonez. Ideea a aparţinut iniţial guvernului socialist care a precedat guvernul liberal. Fondul ar fi urmat să aibă o capitalizare de circa 9 mld. lei şi să cuprindă 33 de companii de stat.

O altă măsură anunţată de Orban în mai se referă la garantarea creditelor pe care companiile le au între ele, aşa-numitul „credit furnizor“.

razvan.botea@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO