Într-un drept la replică transmis Ziarului Financiar Biroul depresă al Guvernului susţine că ZF a utilizat informaţii eronatecând a scris, vineri, că România a contribuit la bugetul UE cu 4,5mld. euro, dar nu a luat înapoi decât 600 mil. euro fonduristructurale, ceea ce o face un contributor net la bugetulcomunitar, sprijinind astfel economii incomparabil mai puterniceprecum cea a Germaniei sau a Franţei.
Calculul ZF privind contribuţia României la bugetul UE a plecatde la principala taxă care alimentează bugetul Uniunii, anumeobligaţia statelor de a plăti 1% din Produsul Intern Brut cătreUniune, iar sumele atrase din fondurile structurale şi de coeziune(19,2 mld. euro în exerciţiul financiar 2007 - 2013) din realitatereflectată de statistici şi întărită de şeful Comisiei Europene,anume că României nu i-au fost rambursate de la UE decât 3% dintotalul fondurilor (procentul este de 4,5% în statistica Guvernuluilegată de rambursările de la Bruxelles).
La sf=r[itul anului trecut Financial Times ar`ta cit=nd unraport intern al Comisiei Europene c` rata de rambursare afondurilor de coeziune [i structurale este \n cazul Rom=niei de sub3%, \n vreme ce Consiliul Fiscal ar`ta \n martie c` rata era de2,5% \n decembrie 2010.
ZF arăta că 3% din 19,2 mld. euro înseamnă 600 mil.euro fonduri structurale şi de coeziune atrase definitiv deRomânia.
În dreptul la replică transmis ZF, Guvernul susţine că de labugetul UE România a atras din 2007 până în prezent 10,5 mld. eurodin care: "fonduri preaderare 2,5 mld. şi postaderare 8 mld.(structurale şi de coeziune, dezvoltare rurală şi de pescuit, altetipuri)".
Guvernul pune, aşadar, în acelaşi coş toate fondurile primite deRomânia, în vreme ce articolul din ZF se referea la fondurilestructurale care sunt destinate exclusiv dezvoltării ţării şireducerii decalajului faţă de UE. Fondurile de preaderare (Phare,ISPA şi SAPARD) ar trebui excluse însă de aici, aşa cum trebuieexcluse şi plăţile directe destinate agriculturii. Pentru căfondurile pentru agricultură sunt în bună măsură subvenţii caresunt acordate tuturor agricultorilor europeni şi atragerea lor nunecesită un efort major (cum se întâmplă în cazul fondurilorstructurale pentru care este nevoie de proiecte, timp şi bani)deşi, adevărat, ele ajută agricultura să nu moară definitiv.
Apoi, oricum agricultorii români primesc mult mai puţini banidecât confraţii lor din Europa de Vest - pentru un hectar de terenun agricultor român primeşte la nivelul lui 2011 în jur de 130euro, în vreme ce un agricultor francez primeşte pentru aceeaşisuprafaţă şi 450 euro (stocul plăţilor directe din 2008 până înprezent pentru fermierii români este de 712 milioane de euro).
Fondurile de preaderare sunt şi ele puse sub semnul întrebăriichiar dacă Guvernul susţine pe bună dreptate că a atras 2,5 mld.euro la acest capitol. De ce? Iată ce spunea reprezentantul FMI înRomânia, Jeffrey Franks la 9 mai 2011: România riscă să returnezeUE până la 1,5 mld. euro din fondurile de preaderare dacăproiectele începute cu aceşti bani nu sunt încheiate până la fineleanului. Pentru că din punctul de vedere al Comisiei Europenelucrurile sunt definitiv încheiate în momentul în care lucrărilesunt gata, iar deconturile, în baza facturilor prezentate au fostfăcute. Mai mult, dacă în cazul fondurilor de preaderare banii sedădeau înainte şi apoi prezentai facturile, pentru fondurilestructurale trebuie să cheltuieşti tu o bună parte din sume şi apoiţi se face decontul în baza lucrărilor admise ca eligibile şidecontate ca atare.
Pentru ca lucrurile să nu se blocheze din lipsă de lichidităţi,Comisia acordă aşa-numita prefinanţare în jur de 10 -13% dinvaloarea unui proiect, iar Guvernul român a acceptat să acorde unplus de bani până la 30% din valoarea proiectului. Aşadar, înmomentul în care raportează că a plătit către beneficiari ceva maimult de 13% (2,6 mld. euro la nivelul lunii iunie) din valoareasumelor acordate pentru 2007 - 2013 Guvernul ia în calcul şiprefinanţările, dar Comisia Europeană se uită efectiv ladecontările care au fost făcute de organismele financiare aleUniunii. Deoarece pentru prefinanţări trebuie prezentate facturicare sunt apoi decontate şi dacă nu sunt, cheltuiala va fi abugetului de stat, evident din taxe şi impozite. Datele ACIS(Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) aratăcă din 11 mld. lei plătiţi beneficiarilor de fonduri structuralepână la 31 iunie 2011 (2,6 mld. euro), 6,6 mld. lei (1,6 mld. euro)reprezintă prefinanţări şi doar 3,8 mld. euro (0,9 mld. euro)înseamnă deconturi făcute de UE. Şi asta în condiţiile în care peparcursul aceluiaşi interval (2007 - prezent) România a plătit labugetul UE 5,45 mld. euro, după cum arată Guvernul. Executivulspune totuşi că România este beneficiar net întrucât a primit de laUE în total (fonduri structurale, fonduri de preaderare,agricultură şi "alte tipuri") 10,5 mld. euro.
Fondurile structurale reprezintă o oportunitate majoră pentrudezvoltarea României şi de aceea sunt declarate oficial proprietatezero. Guvernul încearcă (inclusiv prin crearea unui minister caresă gestioneze relaţia Bucureşti - Bruxelles pe zona fondurilor) săimpulsioneze atragerea lor, dar din datele oficiale nu rezultă oîmbunătăţire considerabilă a situaţiei. Guvernul îşi propusese săatragă doar în acest an 3 mld. euro, dar până jumătatea anului aatras doar 878 mil. euro.
Ce spunea Consiliul Fiscal (august 2010)
Din datele disponibile reiese clar absorbţia sub aşteptări afondurilor europene nerambursabile, România fiind pe primele 6 luniale anului (2010 - n.red.) din nou contributor net pe relaţia cuUniunea Europeană. În acest context, Consiliul Fiscal consideră căabsorbţia fondurilor europene trebuie să devină un obiectivprioritar al Guvernului, fiind necesare măsuri urgente deîmbunătăţire a capacităţii de absorbţie.
Sub 900 mil. euro plătiţi în acest an
Datele oficiale ale Guvernului arată că absorbţia fondurilor UEa ajuns în iunie la 13,1%, în creştere cu 0,3% faţă de sfârşitullunii anterioare.
Luna trecută au fost depuse 198 de proiecte în valoare totală de407 milioane de euro. La sfârşitul lunii iunie erau depuse în totalpeste 28.000 de proiecte cu o valoare 54,2 miliarde de euro,conform datelor Autorităţii pentru Coordonarea InstrumentelorStructurale (ACIS). Numărul proiectelor aprobate se ridică la8.209, cu 498 mai multe decât la sfârşitul lui mai. Valoareaproiectelor aprobate în iunie se ridică la 384 de milioane de euro,în creştere cu 20% faţă de luna trecută.
Proiectele pentru care beneficiarii au semnat deja contractelede finanţare se ridică acum la 6.177, în creştere cu 291 de dosarefaţă de luna anterioară. Valoarea totală a contractelor semnate seridică la 17,1 miliarde de euro.
În iunie plăţile pentru proiectele europene s-au ridicat la 191de milioane de euro, cu 27% mai mult decât media primelor cinciluni.
Totuşi absorbţia pentru programele de transport şi mediu, celepe care mizau autorităţile la începutul anului ca motor pentru aatinge obiectivul de a atrage 3 miliarde de euro din bani europeniîn acest an, a crescut cu 0,3%, respectiv 0,6%.
Luna trecută, plăţile făcute prin programul european detransport au fost printre cele mai mici dintre toate celelalteşapte programe europene prin care România atrage bani de laBruxelles.
În iunie prin POS Transport au fost făcute plăţi în valoaretotală de sub 16 milioane de euro în condiţiile în careresponsabilii din Ministerul Transporturilor estimau că în aceastăperioadă vor fi făcute plăţi de zece ori mai mari. De cealaltăparte, plăţile făcute în iunie pentru programele de mediu s-auridicat la 32 de milioane de euro. (GabrielRazi)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
