Luna viitoare Bruxelles-ul va da publicitatii raportul anual despre progresele inregistrate de Romania in ceea ce priveste obtinerea statutului de membru al Uniunii Europene. Raportul va avea drept puncte centrale coruptia, libertatea presei si calificativul cam vag de "economie de piata functionala", scrie Financial Times.
Diferentelor mai "masurabile" intre Romania si Uniunea Europeana, in ceea ce priveste, de exemplu, infrastructura publica de baza, li se va acorda mai putina atentie in raportul oficial.
Sectorul energetic si cel de telecomunicatii au fost in mare parte privatizate, ceea ce garanteaza efectuarea unor investitii de modernizare. In schimb soselele, caile ferate, sistemele de apa si canalizare raman intr-o situatie deplorabila si nu exista certitudini in ceea ce priveste posibilitatile de finantare a investitiilor de imbunatatire.
Romania este insa silita, in incercarea de a finaliza negocierea capitolelor de aderare, sa-si ia angajamentul de a moderniza infrastructura de baza si sa deschida calea unor investitii importante din partea corporatiilor internationale. De la jucatori de pe piata constructiilor si operatori de utilitati, pana la firme de avocatura si de consultanta in probleme de mediu, multinationalele stau la rand pentru a-si imparti beneficiile.
In plus, cererea de finantare va crea noi oportunitati pentru banci. Nevoia de a diversifica riscul de creditare, in special cel referitor la imprumuturile acordate municipalitatilor locale, ar putea impulsiona piata de capital romaneasca.
"Va fi vorba, in mod sigur, de oportunitati foarte mari de afaceri", a declarat Alexis Gressier, care participa la programul ISPA, privind ajutorul de preaderare acordat de UE. "Exista o mare nevoie de investitii. Intrebarea este cum vor fi finantate acestea", a continuat Gressier.
Chiar daca Romania va intra in UE in 2007- ceea ce va spori considerabil suma ajutoarelor directe din partea UE- si i se va acorda un interval de cativa ani pentru a se conforma reglementarilor comunitare (in ceea ce priveste standardele ecologice, perioada de gratie este de la opt pana la 13 ani), nevoia de finantare va depasi capacitatea sa de procurare de fonduri. Incertitudinea privind finantarea pune sub semnul intrebarii progresul pe care il va putea face in urmatorii zece ani ambitiosul program de cheltuieli publice destinat ajungerii din urma a tarilor dezvoltate.
Potrivit estimarilor Uniunii Europene, Romania are nevoie de 5 miliarde de euro pentru a-si aduce reteaua de drumuri nationale, de 15.000 de kilometri, la standardele de greutate ale UE, proces aflat in derulare si care va mai dura inca sase ani. Finalizarea unei portiuni de 800 de kilometri din tronsonul pan-european de transport IV, care traverseaza Romania de la Arad la Constanta, va costa 3-4 miliarde de euro pana in 2012. Autostrada Bors-Brasov va costa 2,5-3 miliarde euro.
Programul de modernizare a infrastructurii si autostrada europeana Arad-Constanta se vor califica pentru fonduri ISPA, dar suma totala a acestor fonduri nu va depasi, probabil, 1,8 miliarde euro (alte 1,8 miliarde euro vor fi alocate modernizarii cailor ferate).
Romania va mai avea nevoie de 9,5 miliarde euro, pentru a se conforma standardelor comunitare privind sistemul de canalizare si tratare a apei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
