Nivelul ridicat al cheltuielilor publice, oprirea reformelor structurale si posibilitatea organizarii de alegeri anticipate reprezinta riscuri pentru Romania, care, dupa aderarea la UE, "a turnat gaz peste focul fiscal", potrivit unei analize a agentiei de evaluare financiara Standard&Poor's.
"Prin adoptarea unui regim de schimb flotant, Romania si-a asigurat o anumita flexibilitate fiscala. Exista totusi pericolul supraaprecierii situatiei. De la aderarea la UE, Romania a turnat gaz peste focul fiscal. Cresteri importante ale salariilor si pensiilor vor incepe din 2007-2008. Ca urmare, datoria sectorului public, ca procent in PIB, desi moderata, va reincepe sa creasca, dupa ce a ajuns la un nivel minim in 2006. Reformele structurale au fost oprite, ca urmare a agitatiei din mediul politic", se arata intr-un studiu al S&P care include Romania, Bulgaria si Croatia.
Analistii reamintesc si posibilitatea organizarii de alegeri anticipate, ceea ce ar conduce la cresterea cheltuielilor.
In analiza publicata ieri, S&P ia in calcul mai multi indicatori macroeconomici.
Astfel, in ceea ce priveste deficitul de cont curent, desi ponderea indicatorului in PIB este mai redusa in Romania decat in cazul Bulgariei, analistii atrag atentia ca Romania nu este la fel de bine pozitionata pentru a-si rezolva situatia prin exporturi.
Dintre tarile analizate, Croatia are cel mai redus deficit de cont curent, dar si potentialul de crestere economica este mai mic, de 4-4,5%, fata de circa 6% pentru Romania si Bulgaria.
"Avand in vedere inflatia si deficitul de cont curent, economia Bulgariei pare cea mai supraincalzita din regiune. Dar la o examinare mai atenta, Romania pare sa fie cea mai vulnerabila la riscurile potentiale globale", se arata in analiza S&P.
De asemenea, analistii sunt de parere ca in 2007 si 2008 Romania va avea cel mai redus grad de acoperire a deficitului de cont curent prin investitii, dintre cele trei state incluse in studiu.
S&P considera ca reducerea deficitului de cont curent, in cele trei tari, se va axa in primul rand pe reducerea importurilor si a cererii interne, iar politica fiscala ar trebui sa aiba un rol in administrarea cererii.
"La acest capitol (deficitul de cont curent - n.r.), Romania are cea mai slaba performanta, cresterile in cheltuielile generale guvernamentale nominale, impulsionate de avansul salariilor in sectorul public, continua sa depaseasca avansul PIB, si inca la o rata ridicata: 7,4% in 2006, fata de minus 1% in Bulgaria si minus 1,4% in Croatia", se arata in raport.
Analistii considera ca in Romania canalul direct pentru reducerea cererii de importuri ar fi rata de schimb. Ei amintesc ca, la un anumit grad, acest lucru s-a petrecut deja, leul depreciindu-se in raport cu euro cu circa 8% fata de sfarsitul lunii iunie.
"In cazul Romanei, procesul de dezinflatie inceput in 2004 a fost generat, in principal, de aprecierea leului. Avand in vedere ca acest trend s-a inverstat, pe fondul aversiunii globale la risc, acelasi lucru s-ar putea intampla si in cazul dezinflatiei", se spune in raport.
Una dintre intrebarile la care analistii S&P au incercat sa raspunda a fost legata de efectele pe care le-ar putea avea asupra populatiei o eventuala reinversare a trendurilor de intrare de capitaluri in tarile din regiune.
Astfel, toate cele trei tari analizate au o pondere ridicata a creditelor in valuta insa, in timp ce Bulgaria si Croatia au monedele legate de euro, Romania opereaza un regim de schimb flotant.
"In tandem cu cresterea disponibilitatii creditelor de consum, aprecierea rapida nominala a leului a creat stimulente majore pentru gospodarii pentru a-si creste datoriile in valuta (...) Avand in vedere flotarea leului, gospodariile romanesti sunt mai vulnerabile fata de posibilele efecte ale volatilitatii ratei de schimb asupra veniturilor, comparativ cu cele din Croatia, Bulgaria si tarile baltice, care opereaza regimuri de schimb fixe", se arata in studiu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
