„Este greu de spus de cati bugetari avem nevoie in sistem, fara a analiza sistemul. Nu poti sa spui de cati oameni ai nevoie in spitale, spre exemplu, daca nu faci o gandire a felului in care functioneaza spitalele si nu stii ce fel de servicii vrei sa oferi in spitale. Fara o analiza atenta asupra sistemului, totul devine o ghicitoare", a explicat pentru ZF Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Reducerea a 326.000 de posturi din sistemul bugetar ar insemna, la un salariu mediu brut de 700 de euro, o economie lunara de 230 de milioane de euro si una anuala de 2,7 miliarde de euro.
Numarul de angajati din sectorul public va fi redus de la 1,394 milioane in prezent la 1,068 milioane de persoane, pana in 2015, termenul pana la care trebuie aplicata legea de salarizare unitara, a declarat ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, citat de Mediafax, in urma discutiilor care au avut loc la Guvern pe forma finala a proiectului de lege privind salarizarea unitara in sistemul bugetar. Astfel, numarul de personal din sectorul public va scadea la 1,244 milioane de persoane in 2011, la 1,207 milioane de angajati in 2012 si la 1,170 milioane de salariati in 2013, urmand ca schema de personal bugetar sa fie redusa in 2014 la 1,135 milioane 
persoane.
O treime din salariati lucreaza la stat
Cei 1,4 milioane de angajati din sistemul bugetar romanesc reprezinta o treime (29%) din totalul salariatilor din economie, al caror numar se ridica in prezent la aproximativ 4,9 milioane.
In Franta, una din economiile europene cunoscute pentru birocratia excesiva si numarul mare de bugetari, ponderea angajatilor de la stat in numarul total de salariati ajunge la 23%, adica mai putin de un sfert.
In Romania, 6,5% din populatie lucreaza la stat, ceea ce inseamna ca avem 65 de bugetari la mia de locuitori, in timp ce in Ungaria, angajatii de la stat reprezinta doar 5,6% din populatia totala, care ajungea anul trecut la 10,3 milioane de locuitori. Mai mult decat atat, din 2005 si pana la inceputul anului trecut, Guvernul de la Budapesta a curatat in etape sistemul bugetar, renuntand in trepte la 170.000 de salariati de la stat, adica aproape 23% din numarul total al salariatilor de la stat.
Aproape o treime (29,5%) din totalul personalului bugetar lucreaza in invatamant, 9,8% sunt functionari publici, 9,5% jandarmi si militari, 1,3% reprezinta personalul de specialitate din sistemul judiciar, iar 28,4% reprezinta personalul contractual si alte categorii.
Ministrul finantelor nu a precizat care sunt zonele din care vor fi taiate posturi, spunand doar ca „sunt cateva zone care trebuie ajustate".
Economia nu poate sustine sistemul bugetar
La randul sau, reprezentantul AOAR spune ca structura aparatului de stat este supradimensionata in raport cu situatia economica actuala.
„Vorbim despre cresterea numarului de bugetari si vorbim in acelasi timp despre nivelul in continuare scazut al serviciilor si despre nesuportabilitatea costurilor. La nivelul veniturilor pe care le poate finanta economia, este clar ca structura actuala a angajatilor de la stat nu poate fi sustinuta. Mai mult, trebuie sa apelam la imprumuturi pentru a plati salariile bugetarilor", spune Parvan, referindu-se la faptul ca jumatate din urmatoarele doua transe din imprumutul de la FMI vor merge catre plata salariilor si a pensiilor de la stat, adica aproape 1,7 mld. euro.
Mai mult, spune Parvan, excesul numeric al angajatilor din structurile bugetare a fost creat tocmai din lipsa unor proceduri clare si coerente. „De ce avem la nivelul fiecarei institutii oameni specializati pe achizitii? Director de achizitii, sef serviciu achizitii si altii? Daca achizitiile ar fi facute la nivel de sistem, si nu la nivelul fiecarei institutii in parte, o mare parte din astfel de posturi ar disparea", explica Parvan.
Salariul minim urca la 705 lei la anul
Salariul minim brut pe economie, elementul de referinta luat in calcul in legea de salarizare unitara in sectorul bugetar, va creste de la 600 de lei, in prezent, la 705 lei anul viitor si va continua tendinta ascendenta pana in 2015, termenul de aplicare a legii, cand ar urma sa ajunga la 1.100 de lei. Salariul minim brut va urca la 764 de lei (in 2011), la 845 de lei (in 2012) si la 934 de lei (in 2013), pentru ca in anul 2014 sa ajunga la 1.016 lei.
Salariul mediu brut lunar in sectorul public, de 2.199 de lei in prezent, va stagna anul viitor, dar va creste ulterior cu pana la 56%, urmand sa ajunga in 2015 la 3.430 de lei, conform ministrului finantelor.
Majorarea salariului minim va impacta puternic asupra mediului privat, in special asupra companiilor care angajeaza personal necalificat. Purtatorul de cuvant al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), Ovidiu Nicolescu, a declarat la finalul intalnirii de la Guvern ca organizatia pe care o conduce apreciaza ca actualul proiect al legii unice de salarizare a bugetarilor este unul bine conceput, ca in proiect ar trebui sa fie o precizare clara ca vor fi corelate cresterile de salariu in functie de cresterea productivitatii, in caz contrar ducand la inflatie si la decapitalizarea agentilor economici.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
