Departamentul de Comert Exterior (DCE) afirma ca anul acesta prioritatile la export vor fi mobila, textilele, vinul si software-ul, in conditiile in care cele mai mari investitii din economie se duc in cu totul alte directii.
Mai mult, firmele din domeniile considerate strategice pentru export spun ca nu simt sprijinul statului.
Principalele domenii de interes pentru investitorii care vin in Romania sunt industria auto, industria de materiale de constructii si telecomunicatiile. Desi statisticile releva clar orientarea capitalului strain si autohton catre aceste zone, guvernantii au stabilit ca economia ar trebui sa se bazeze in primul rand pe exporturile de produse ale industriei usoare.
Fondurile Eximbank de anul acesta, in valoare de peste 80 mil. euro (300 mil. lei), vor fi destinate promovarii exporturilor din domeniul mobilei, al industriei usoare, al vinului si tehnologiei informatiei, a declarat ieri Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comert si seful DCE.
Planurile sale si ale altor oficiali de la DCE au fost puse pe hartie in Strategia Nationala de Export, adoptata de Guvern la finele anului trecut. Desi vizeaza domenii secundare in realitatea economica actuala, masurile ar fi totusi bune, daca ar trece de pe hartie in practica, spun oamenii de afaceri din zonele declarate prioritare.
"La strategia de export am lucrat si noi pe ramura noastra. Din nefericire, Eximbank nu functioneaza ca o adevarata banca pentru exportatori, asa cum am cerut in repetate randuri", spune Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS).
"Si-asa suntem in mare criza. Avem peste 5.000 de firme de confectii, majoritatea in lohn, care ar vrea sa treaca la productie pentru intern, dar nu pot din cauza lipsei creditelor pentru investitii pe o perioada mai lunga", spune ea.
O investitie de anvergura pentru o firma exportatoare necesita pana la 15 ani de amortizare, explica Grapini, in timp ce creditele au o maturitate de cel mult 7 ani.
Presedintele FEPAIUS spune ca firmele din industria usoara solicita de 10 ani oficialitatilor sa selecteze unele capacitati de productie pe care sa le sprijine pentru obtinerea de credite cu garantie guvernamentala. Care a fost rezultatul tuturor acestor cerinte ale exportatorilor? "Deocamdata, nimic, in afara semifinantarii unor participari la targuri si expozitii, facilitate care exista si inaintea strategiei de export", incheie Grapini.
Si in industria vinului, realitatea e diferita de declaratiile oficiale. "Nu exista un control pentru respectarea legislatiei in ceea ce priveste importurile de vin. E un domeniu in care suntem total descoperiti", afirma Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului National al Viei si Vinului.
El spune ca cea mai mare problema o reprezinta lipsa sprijinului din partea statului pentru replantarile de vie. "Acordul cu UE ne obliga sa replantam 1.000-2.000 de hectare de vie anual. In 2005 de exemplu, au fost replantate maximum 500 de hectare, pentru ca nu exista nici un fel de sprijin financiar. Costurile de plantare se ridica la 12.000-15.000 euro la hectar, iar la noi nu se acorda nici un fel de subventie", spune el, amintind ca in Republica Moldova plantarea vitei de vie este sprijinita de stat cu 2.000 de euro la hectar. "Daca statul nu se implica, Romania nu va mai reprezenta nimic pe harta europeana a vinului", spune Gheorghe.
Producatorii de mobila au si ei probleme cu guvernantii: in primul rand, nu sunt consultati cand vine vorba de adoptarea de noi reglementari in domeniu. "In mod normal ar trebui sa fim primii consultati atunci cand se iau astfel de decizii. Industria mobilei a adus anul trecut un aport considerabil la balanta comerciala, si cu toate acestea nu suntem ajutati", spune Aurel Rizea, presedintele executiv al Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania.
Totusi, mai importante decat orice masuri de sustinere ar fi o legislatie fiscala stabila, spune Rizea. "Instabilitatea fiscala, majorarea preturilor la materii prime, materiale, utilitati, transporturi si servicii sunt principalele probleme cu care ne confruntam", spune el. "Taxele aplicate in industria lemnului sunt la nivelul celor din UE, adica foarte ridicate", a conchis Rizea.
Nici firmele de IT nu simt sprijinul statului, in afara declaratiilor de la conferintele de presa. "Nu prea exista programe la nivel national, coordonate de autoritati, care sa ajute firmele exportatoare de software. In general, companiile romanesti care doresc sa exporte soft o fac cu propriile resurse si strategii", a declarat si Radu Georgescu, presedinte al grupului GECAD.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
