Eveniment

Toma Dinu, decanul Facultăţii de Management Agricol: Românul îşi dă potenţialul de producţie agricolă, îşi dă terenul şi se bucură la câteva mii de euro acum

Toma Dinu, decanul Facultăţii de Management Agricol:...

Autor: Roana Rotaru

02.03.2016, 16:00 1227

România continuă să fie o destinaţie de interes pentru investitorii stră­ini din agribusiness datorită preţului scăzut al terenurilor agricole, a calităţii solului şi a mânei de lucru ieftine. Problemele agriculturii româneşti, şi anume gradul ridicat de fragmentare, subvenţiile mai mici decât în vest şi care se lasă aşteptate sau lipsa unui sistem eficient de irigaţii, nu-i sperie pe investitorii care dispun de un buget mare şi de tehnologii moderne.

„România este încă în urma agriculturii din vest şi există o oportunitate de investiţii. Acesta este practic un sector care poate să înghită mult capital şi care poate să fie remunerat foarte bine, dincolo de faptul că terenurile agricole din România sunt încă mici la preţ faţă de cele din vest. La noi, în Câmpia Bărăganului, discutăm de 4.000-6.000 euro pe hectar, în vest probabil puţin mai mult. Imediat cum trecem graniţa se discută de 10.000- 15.000 de euro pe hectar, ca să nu zic de preţurile din Franţa, Germania. Atât timp cât există diferenţe mari de preţ, investitorii sunt tentaţi să vină. La calitatea solului suntem net superiori, dar avem probleme cu riscurile de secetă“, a declarat pentru ZF, Toma Adrian Dinu, decanul Facultăţii de Ma­nagement Agricol, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMVB).

Din cei peste 238.0000 km pătraţi, cât este suprafaţa României, aproximativ 63% este reprezentată de teren arabil, pe care se cultivă în mod predominant grâu şi porumb, conform unei statistici publicate de Institutul Naţional de Statistică. Din suprafaţa destinată exploatării agricole, aproximativ 10% este deţinută de investitori străini, potrivit informaţiilor care circulă în piaţă, informaţii care nu au fost confirmate de către reprezentanţii Ministerul Agricultrurii şi Dezvoltării Rurale pentru că, spun ei, doar o treime din suprafaţa României este înscrisă în cadastru, guvernul având termen limită ca până în anul 2020 să facă un cadastru agricol unic la nivelul ţării, pentru a putea face în viitor  plata subvenţiilor pe hectar.

Irlandezul Hugh Beirne, manager şi coproprietar al companiei Avalon Comp, specializat în segmentul de agrobusiness, spune că potenţialul din agricultura românească este uriaş.

„Companiile din România şi piaţa de aici sunt în continuare atractive pentru investitori. România are o suprafaţă agricolă mare şi este amplasată strategic în Europa, motiv pentru care investitorii din agribusiness vor continua să vină aici. Cu o amplă sursă de hrană fiind produsă local, fermierii care se ocupă cu creşterea animalelor vor continua să investească aici“, a spus antreprenorul care a stat în spatele mega-tranzacţiei de peste 50 de milioane de euro prin care grupul irlandez Origin Enterprises, cu venituri anuale de 1,4 mld. euro, a preluat „la pachet“, în vara anului trecut, businessurile antreprenoriale specializate în distribuţia de inputuri agricole Redoxim Timişoara şi Comfert Bacău.

Cele mai mari companii cu investiţii străine din agricutură care şi-au deschis afaceri în România îşi desfăşoară activitatea preponderent în zona de trading, adică cumpără materii prime de la fermierii români pe care le exportă în alte ţări, cum se întâmplă în cazul Cargill, Ameropa, Expur sau altele, deşi există şi investitori străini cu sistem integrat de producţie, cum se întâmplă în cazul chinezilor de la Smithfield, cel mai mare procesator de carne de porc la nivel mondial, care au 52 de ferme active de creştere a porcinelor în judeţele Timiş şi Arad şi abator propriu.

Cu toate acestea, deschiderea unei afaceri în agricultură, în România, nu este doar „lapte şi miere“, una din cele mai mari dificultăţi întâmpinate de investitorii străini fiind procedurile greoaie pentru achiziţie.

 
Toma Adrian Dinu: „Noi nu avem capacitatea şi probabil nici disponibilitatea de a face afaceri de talia pe care o fac străinii. Ne trebuie tehnologie, ne trebuie un capital totuşi mare în spate, pentru a fi competitivi. Nevoia de capital este foarte mare în sector şi este un domeniu în care cei fără capital sunt eliminaţi sau rezistă greu“
 

„Actele de proprietate şi lipsa, la nivel national, a cadastrului (în zona de est, pentru că în zona de vest exista cadastru din vremea Imperiului Habsburgic) reprezintă problemele cele mai importante cu care se confrunta investitorii străini din agricultură. În mod particular, pentru culturi vegetale sunt probleme la încasarea subvenţiilor. În egală măsură, piaţa agribusiness este matură, cu jucatori mari, astfel că intrarea unor noi jucători este mai dificilă.“, potrivit reprezentanţilor Deloitte România.

În trecut, fermierii români au avut o tentativă de a opri achiziţionarea ternurilor agricole de către investitorii străini, o măsură care a eşuat din cauza legislaţiei UE, cu care România a fost de acord odată cu intrare în Uniunea Europeană. Din acelaşi motiv a fost eliminată şi condiţia impusă de Guvern ca ternurile agricole să poată fi achiziţionate numai de către companiile înregistrate local. Toma Adrian Dinu, decan în cadrul USAMVB, spune că, pe termen lung, preluarea terenurile agricole de către străini este în defavoarea românului.

„Românul îşi dă potenţialul de producţie, îşi dă terenul şi se bucură la câteva mii de euro pe acum, teren care este preluat de străini şi care vor face bani, exploatându-l. Pe de altă parte, noi nu avem capacitatea şi probabil nici disponibilitatea de a face afaceri de talia pe care o fac străinii. Ne trebuie tehnologie, ne trebuie un capital totuşi mare în spate, pentru a fi competitiv. Nevoia de capital este foarte mare în sector şi este un domeniu în care cei fără capital sunt eliminaţi sau subzistă cu greu“ , a conchis el.

Investitorii străini în agricultură provin în special din ţari precum Italia, Franţa, Olanda, Austria, Germania sau Danemarca, potrivit reprezentanţilor Deloitte România.