Dar, ca şi în anii trecuţi, proiectele sunt la fel de generale, la fel de aproximative, la fel de opace. Rubricile de cheltuieli ale ministerelor, „fişele tehnice“ nu conţin detalii care să permită ca la finele anului sau chiar în timpul exerciţiului financiar să poată fi evaluat impactul cheltuielilor guvernamentale, stadiul proiectelor finanţate sau gradul lor de realizare.
În prima parte a lunii ianuarie, premierul Victor Ponta a prezentat „bugetul cetăţeanului“ – un demers prin care şeful Guvernului a încercat să explice oamenilor pe ce se vor cheltui banii pe care îi va strânge statul din taxe şi impozite. Însă proiectul legii bugetului de stat merge pe aceeaşi linie ca şi în anii trecuţi. Un buget cu mii de rubrici din care este greu însă să spui pe ce vor merge nu la modul general, ci aplicat, banii.
Premierul a arătat că bugetul va finanţa anul acesta 1,78 mil. posturi. Dar este vorba despre posturi, nu despre oameni. Aşadar, câţi oameni trăiesc de pe urma salariului la stat şi sunt plătiţi din buget? În bugetul de anul trecut, ministerele indicau salariul mediu cu care urma să fie plătiţi salariaţii. Această minimă transparenţă nu este dusă mai departe prin alte detalii asupra cheltuielilor, dimpotrivă, rubrica aceasta este eliminată din proiectul legii bugetului de stat pe 2013.
„De patru ani auzim că au redus numărul de bugetari. Şi nici acum nu ştim câţi bugetari sunt pentru că ni se indică numărul de posturi bugetate, nu de oameni angajaţi efectiv. Câte maşini mai aveţi la stat? Ce investiţii face fiecare minister, pe proiecte, în cadrul sumei bugetate? Premisele acestui buget sunt neclare“, opinează Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
Proiectul legii bugetului de stat şi proiectul legii asigurărilor intră în această săptămână în dezbaterea plenului Parlamentului după ce, săptămâna trecută, au trecut de comisiile de specialitate şi apoi de comisiile reunite de buget-finanţe care fac raportul la cele două proiecte. Au trecut în mare viteză şi, cu foarte mici amendamente, în varianta Guvernului. S-au mutat pe ici pe colo nişte sume mici, dar nu au fost modificate datele esenţiale.
Veniturile bugetului general consolidat sunt în sumă de 209,2 mld. lei, (33,6% din PIB), iar cheltuielile de 222,6 mld. lei (36,7% din PIB), cu un deficit de 2,1% din PIB. Veniturile bugetului de stat sunt de 98,1 mld. lei (plus 14% faţă de 2012), iar cheltuielile de 116,3 mld. lei, în creştere cu 10,5%. În bugetul general consolidat, cheltuielile de personal sunt de 46,1 mld. lei (7,4% din PIB), cele cu bunurile şi serviciile de 37,2 mld. lei (6% din PIB), iar cele de investiţiii (cheltuielile de capital) de 17,6 mld. lei – 2,8% din PIB.
Prin amendamentele aprobate de comisii la legea bugetului de stat (legea asigurărilor a fost votată într-un sfert de oră de comisiile reunite de buget-finanţe, în varianta Guvernului) nu este afectat deficitul bugetar, a spus Dan Radu Ruşanu deputatul liberal care a condus lucrările comisiilor reunite de buget-finanţe.
Exemplu de justificare ambiguă pentru banii cheltuiţi de Ministerul Tineretului şi Sportului
Pe ce cheltuieşte Ministerul Tineretului şi Sportului peste 90 mil. euro (406 mil. lei) pentru că dintr-un obiectiv precum cel evidenţiat în proiectul de buget, anume „evidenţierea contribuţiei semnificative şi constante a sportului de performanţă la reprezentarea şi sporirea prestigiului României pe plan internaţional prin susţinerea disciplinelor şi probelor sportive, în funcţie de tradiţia şi gradul de dezvoltare a fiecăreia la nivel naţional şi international (…)“ nu se înţelege practic nimic.
Cum a trecut bugetul
Preşedintele Comisiei de buget din Camera Deputaţilor, Dan Radu Ruşanu, a declarat la finalizarea discuţiilor asupra bugetului de stat pe 2013 că nu au fost operate modificări asupra sumelor totale propuse de Guvern, deficitul rămânând în acelaşi cuantum. „În principal, bugetul are trei constrângeri majore: prima constă în achitarea în anul 2013 a ratelor la creditele făcute în perioada 2009-2011 către FMI şi BM (acestea nu se plătesc din buget, ci din noi împrumuturi – n. red.), rate care ajung la scadenţă în 2013 şi 2014, a doua mare constrângere constă în diminuarea deficitului bugetar de la 2,7 la 2,1 pentru acest an şi a treia mare constrângere, cea mai importantă, faptul că băncile comerciale şi-au redus la jumătate liniile de creditare pentru economia reală pentru 2013.“
Radu Ruşanu şi deputaţii PDL Gheorghe Ialomiţianu şi Andreea Paul au avut câteva schimburi de replici în comisiile de buget, Ruşanu acuzându-i că nu citesc corect cifrele bugetului, iar Ialomiţianu şi Paul reproşându-i lipsa de eleganţă. Andreea Paul apreciase după publicarea proiectului legii bugetului că avem de-a face cu un buget al „promisiunilor neonorate“ şi lipsit de transparenţă, în vreme ce Ialomiţianu susţine că avem de-a face cu un buget al sărăciei.
Ministrul agriculturii Daniel Constantin a susţinut la comisiile parlamentare de buget că măsura reducerii TVA la 9% pentru pâine este un angajament politic care ar putea fi aplicat în 2013, în condiţiile în care efortul bugetar pe 6 luni este de 100 de milioane de lei. „Din punctul meu de vedere cred că trebuie să avem 9% pe tot lanţul de producţie, deci mă refer la cereale, la făină şi la pâine. În felul acesta putem să combatem foarte mult din evaziunea fiscală“, a spus Constantin.
10 întrebări la care proiectul legii bugetului ar fi trebuit să răspundă
1. Câţi angajaţi sunt plătiţi de la bugetul de stat şi de la bugetul general consolidat? Proiectul legii bugetului de stat indică numărul maxim de posturi bugetate, pe ministere şi alte instituţii, dar nu şi numărul salariaţilor care sunt plătiţi efectiv.
2. Care este salariul mediu cu care sunt plătiţi în 2013 angajaţii statului?
3. Câţi medici, câţi profesori, câte asistente, câţi şoferi plăteşte efectiv bugetul?
4. Care sunt proiectele majore prioritare la finanţare anul acesta? (Bugetele ministerelor au doar date şi intenţii generale din care nu poţi trage o concluzie, drept urmare nu poţi evalua la sfârşitul anului în ce proporţie planurile se suprapun peste realitate.)
5. Câţi kilometri de autostradă vor fi construiţi anul acesta şi la ce cost? Cât a costat anul trecut un kilometru de autostradă, cât costă anul acesta, care este economia sau efortul financiar suplimentar?
6. Câte locuinţe pentru tineri vor fi construite anul acesta şi unde? - dacă Ministerul Dezvoltării tot menţine în buget o astfel de rubrică de cheltuieli, dar nu oferă date suplimentare în afară de bugetul alocat unor astfel de proiecte.
7. Câte săli de sport vor fi construite, de vreme ce există bani alocaţi pentru astfel de proiecte?
8. Câte sate vor fi alimentate cu apă curentă, câţi kilometri de noi canalizări vor fi construiţi? – există sume alocate în bugetul de stat, dar niciun detaliu suplimentar.
9. Care este parcul auto al administraţiei centrale şi locale? Câţi şoferi sunt angajaţi?
10. Câtă benzină consumă autorităţile locale şi centrale pe an şi câte maşini sunt bugetate pentru achiziţii?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
