Creşterea reală a PIB-ului a rămas puternică în 2019, la 4,1%, însă cu o contribuţie majoră a consumului privat. Dincolo de obiecţiile reale, anume că această creştere prin consum a provocat deficite care ameninţă economia, o rază de optimism străbate raportul de ţară, mai degrabă gri, al Comisiei Europene: investiţiile au crescut semnificativ in 2019 şi vor avea o cotribuţie pozitivă la creşterea economică viitoare.
În 2019 creşterea economică a fost susţinută, subliniază Raportul de ţară al Comisiei Europene (2020). Însă analiza Comisiei indică o revenire puternică a investiţiilor (graficul 2): „După o scădere în 2018, se estimează că formarea brută de capital fix a contribuit pozitiv la creşterea în 2019, consolidată în principal de un sector al construcţiilor în plină expansiune”.
Investiţiile ar urma să contribuie pozitiv la economie şi în 2020 şi 2021, anticipează Comisia, deşi într-un ritm mai redus.
INS va publica pe 10 martie datele defalcate pentru PIB-ul din 2019 şi atunci se va vedea contribuţia exactă a consumului şi a investiţiilor la PIB.
Deocamdată, din datele cunoscute (vezi buletinul lunar nr. 12/2019 al BNR) în T1/2019 investiţiile au crescut, an/an, cu 4,6%, în T2 cu 21,8% şi în T3 cu 26,8%. Pe tot anul 2019, Comisia Naţională de Prognoză vede o creştere de investiţii (publice şi private) de 17,1%.
Datele Ministerului Finaţelor arată că, în ceea ce priveşte investiţiile publice (din buget şi din fonduri UE), acestea au crescut în 2018 (an/an) cu 12,5%, până la 34,2 mld. lei (3,6% din PIB), în 2019 cu 16,6% (an/an), până la 43,6 mld. lei (4,2% din PIB). Pentru anul acesta ele sunt prevăzute să crească cu încă 7%, an/an, până la 50,5 mld. lei (4,5% din PIB). Pentru 2021 ar urma să fie înregistrată o uşoară scădere, spre 4% din PIB. „Contribuţia investiţiilor este de aşteptat să rămână pozitivă, deşi la niveluri mai scăzute, în următorii ani, susţinută de construcţii şi de o accelerare a absorbţiei din fondurile UE”, arat documentul Comisiei Europene.
Pentru anul acesta, Prognoza anticipează o creştere a consumului cu 4,3% şi o creştere a investiţiilor mai mare, de 6,8%. Cu aceste avansuri CNP prognozează o creştere economică în 2020 de 4,1%. Comisia Europeană merge pe cifre mai mici – creştere de 3,8% în 2020 şi de 3,5% în 2021, cheltuielile consumatorului fiind, în continuare principalul motor al creşterii.
În rest, în privinţa componentelor creşterii, lucrurile rămân aproape ca în ultimii câţiva ani. Exporturile nete vor rămâne cu o influenţă negativă asupra creşterii economice, dar puţin mai atenuată decât în 2019 (17 mld. euro, adică 7,7% din PIB, anul trecut).
Evoluţia producţiei industriale va rămâne sub semnul întrebării, după o cădere de peste două puncte procentuale în 2029. Situaţia are o influenţă considerabilă la nivelul pieţei muncii. Potrivit raportului Comisiei, la sfârşitul trimestrului III din 2019 în sectorul producţiei s-au pierdut peste 70.000 de locuri de muncă faţă deT 3 din 2018.
În ciuda creşterii investiţiilor remarcate în ultimii ani, acestea sunt inegal distribuite, arată Comisia.
„Regiunile mai puţin dezvoltate au nevoie de un nivel ridicat de investiţii publice şi private pentru a fi la curent cu regiunile mai dezvoltate. Între 2014 şi 2016, investiţiile în regiunea Bucureşti, măsurate ca formare brută de capital fix ca procent din PIB, au fost de aproape două ori media UE, în timp ce în celelalte regiuni investiţiile s-au ridicat în jurul valorii mediei UE. În afară de regiunea capitală, nivelul investiţiilor a fost peste media UE în doar alte două regiuni, Nord-Vest şi Centru.”
În rest, ponderea ridicată a avansului consumului rămâne o sursă de îngrijorare pentru economie, indică Comisia.
Cererea internă puternică, stimulată de reducerile de impozite şi creşterile mari ale salariilor, a fost motorul de creştere al economiei în ultimii ani. Iar creşterea consumului dincolo de evoluţia lui firească a împins deficitele spre niveluri care ameninţă creşterea. „Ca şi în anii precedenţi, normele cadrului fiscal naţional nu au fost respectate. Un deficit public ridicat şi creşterea costurilor cu îmbătrânirea populaţiei coduc spre riscuri de sustenabilitate fiscală ridicate.”
„Fără o corecţie a deficitelor fiscale şi externe şi un angajament puternic de punere în aplicare a reformelor structurale, convergenţa României la nivelul de trai al UE riscă să sufere dezavantaje importante”, arată Comisia.
