Ministrul finantelor Varujan Vosganian a declarat ieri ca Banca Nationala ar trebui sa fie de acord cu strategia ministerului si ca ar dori ca guvernatorul BNR Mugur Isarescu sa nu ii mai atraga atentia pe aceasta tema. Guvernatorul a spus ieri ca unul dintre punctele slabe ale Romaniei este calitatea politicii fiscale.
Acesta este primul schimb dur de replici intre BNR si Guvern. Cu exceptia unor atentionari generale asupra politicilor salariale si bugetare, guvernatorul nu a facut pana acum comentarii negative atat de directe la adresa Executivului si nici nu a avut o replica pe masura.
"Atunci cand ministrul finantelor, odata ales in functie, preia realitatea si arata natiunii ca trebuie restructurate cheltuielile, ca trebuie introduse criterii de eficienta, nu e in regula ca guvernatorul, in loc sa spuna 'da, sunt de acord cu strategia pe care o adopta ministrul', sa mentioneze ca structura nu este buna. Nu mai vreau ca guvernatorul sa-mi atraga atentia", a spus Vosganian, la postul de televiziune The Money Channel.
Declaratia sa vine dupa ce Isarescu a sustinut ieri ca unul dintre punctele slabe ale Romaniei este calitatea politicii fiscale, in principal din cauza destinatiei cheltuielilor. "La calitatea politicii fiscale suferim cel mai tare (...) Ponderea cheltuielilor pentru infrastructura trebuie sa fie mai mare. Nu este vorba despre cea alocata, ci despre cea consumata", a afirmat Isarescu.
Seful BNR a dat ca exemplu cheltuielile pentru infrastructura, acesta fiind unul dintre domeniile unde Romania inregistreaza ramaneri in urma.
Isarescu a aratat, totodata, ca desi anual se aloca anumite sume pentru proiecte, la finele anului, daca acestea nu sunt cheltuite, sunt destinate consumului.
El a atras atentia ca se discuta prea mult de marimea deficitului fiscal, fara a se face corelatii intre dimensiunea si dinamica acestuia.
"Problema s-a concentrat prea mult asupra marimii deficitului. A aparut o supersimplificare (...) Un deficit fiscal se raporteaza la situatie, iar dinamica este uneori mai importanta decat marimea", a spus Isarescu. El a explicat ca in cazul unei economii care inregistreaza o crestere rapida, practicarea unor cheltuieli ridicate este similara cu turnarea de gaz peste foc. Intrebat daca se asteapta in acest an la o relaxare fiscala, guvernatorul a raspuns ca acesta nu este o optiune, "sub nicio forma". "Ar fi o decizie extrem de pagubitoare, care s-ar corecta in ani buni (...) Greseli ca acestea nu se sting in jumatate de an electoral sau chiar jumatate de ciclu electoral", a spus Isarescu.
Cu toate acestea, Isarescu a afirmat ca ar fi benefica si o rectificare in jos de numai 0,2 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar programat pentru acest an, pentru ca in acest moment si mesajul conteaza.
La randul sau, ministrul finantelor a spus ca daca ar fi in locul guvernatorului, s-ar feri sa faca declaratii, din postura unui analist, referitoare la politicile unei alte institutii. "Eu, in locul guvernatorului, m-as feri sa devin un analist in problemele Ministerului Finantelor, pentru ca banca centrala are de luat propriile reflectii in legatura cu politica pe care o duce si eu nu am facut niciodata referire la adresa politicii BNR", a mai spus Vosganian.
Ministrul a mai anuntat ca va propune premierului Calin Popescu-Tariceanu o rectificare bugetara prin scaderea cheltuielilor cu 1,1 mld. euro, fara sa fie afectata nicio suma destinata investitiilor.
"Am asociat masuri pentru ca ministerele sa puna in aplicare aceste reduceri. Bineinteles, primul-ministru va putea sa aduca unele modificari la propunerea noastra", a afirmat Vosganian. Referindu-se la cheltuielile de investitii, ministrul a exemplificat prin faptul ca de la Ministerul Transporturilor nu sunt programate reduceri de cheltuieli. Totodata, prin rectificare vor fi blocate toate posturile vacante din administratia publica si conditionate noile angajari.
In ceea ce priveste declaratiile guvernatorului BNR, privind efectele celorlalte politici economice, Vosganian a amintit de masurile de mentinere a preturilor la energie, desi costul cu materiile prime a crescut. El a adaugat ca in privinta fiscalitatii va face tot ceea ce poate, chiar daca este un an electoral.
Bugetul general consolidat a inregistrat la finele anului trecut, calculat dupa metodologia romaneasca, un deficit de circa 2,4% din PIB, iar pentru acest an a fost aprobat un nivel de 2,7% din PIB.
Comisia Europeana anticipeaza ca, in lipsa unei modificari de strategie din partea Guvernului, deficitul bugetar va ajunge in acest an la 3,2% si la 3,9% din PIB in 2009. Potrivit Comisiei, avand in vedere riscurile privind atingerea tintelor bugetare si ajustarile semnificative necesare, este improbabil ca obiectivul pe termen mediu, referitor la echilibrarea bugetului, sa fie indeplinit pana in anul 2011, asa cum este planificat.
Guvernatorul a mai spus ieri ca nivelul inalt al deficitului de cont curent reprezinta principala vulnerabilitate a economiei, iar "medicamentul" cel mai bun nu este reprezentat de deprecierea leului. "Contul curent reprezinta principala vulnerabilitate. Medicamentul cel mai bun nu este deprecierea leului", a afirmat Isarescu, citat de Mediafax. Oficialul BNR a adaugat, insa, ca nivelul actual al cursului permite ca deficitul sa nu se adanceasca. Datele BNR arata ca deficitul de cont curent a crescut anul trecut, comparativ cu 2006, cu 66,1%, la 16,87 mld. euro, ceea ce reprezinta 14,28% din PIB estimat pentru 2007.
In ceea ce priveste creditarea, seful bancii centrale a spus ca motorul principal al acesteia trebuie sa redevina prudenta, dupa doi ani in care bancile s-au luptat pentru cresterea cotei de piata.
Isarescu: Adoptarea euro ar putea fi amanata
Adoptarea monedei europene in 2014 ar putea sa nu fie realizata, in cazul in care inflatia nu scade, in mod sustenabil, in 2008 si 2009, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, citat de Mediafax. "Daca inflatia nu scade in mod sustenabil in 2008 si 2009, ma tem ca adoptarea euro in 2014 nu va fi realizata", a afirmat seful bancii centrale. El a aratat ca experienta actuala, cu reinflamarea inflatiei si deprecierea leului, demonstreaza ca reducerea ratei inflatiei in lipsa imbunatatirii celorlalti indicatori este contraproductiva. Guvernatorul BNR a mai punctat si ca reducerea inflatiei nu este suficienta pentru a convinge autoritatile UE si ale BCE ca Romania este pregatita sa intre in zona euro. Inflatia statelor care doresc sa adopte euro nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratelor inflatiei din cele mai perfomante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie sa reprezinte maxim 3% din PIB.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
