Urmează pentru guvernul de la Bucureşti zile de foc pentru că la acest sfârşit de săptămână reprezentanţii Executivului se vor întâlni cu negociatorii FMI, ai Băncii Mondiale şi Comisiei Europene pentru a încerca să ajungă la un consens în privinţa parametrilor macroeconomici luaţi în considerare la fundamentarea bugetului pentru 2014. Lucrurile sunt clare, susţin surse din piaţa financiară: guvernul trebuie să mai găsească 5 mld. lei, cât reprezintă, la acest moment, pe prognoze, diferenţa dintre venituri şi cheltuieli plus deficitul pentru 2014.
După ciorăvăiala publică dintre PNL şi PSD pe marginea ipotezei majorării cotei unice la 22%, premierul Victor Ponta pare resemnat.
De ce vrea premierul cotă progresivă
Întrebat ieri dacă ia în calcul introducerea impozitului diferenţiat în cote de 20, 18 şi 16%, premierul a susţinut că i-ar plăcea ideea, dar că înţelegerea de guvernare cu liberalii bate în cuie cota unică de 16%, cel puţin pentru 2014.
„Acum, nu. În principiu, ca orice social-democrat - deşi impozitarea progresivă există şi în Germania, iar doamna Merkel nu e social-democrată, sau în Marea Britanie - în general, susţin ideea, principiul, însă avem o înţelegere politică foarte clară la formarea USL, de păstrare a cotei unice, şi cota unică rămâne 16%“, a declarat premierul.
Mandatul liberalilor la discuţiile cu FMI
Liberalii admit că există probleme legate de găsirea surselor de finanţare la alcătuirea bugetului pe 2014, dar spun că „mandatul“ lor la discuţiile cu FMI va fi împotriva majorării taxelor.
„Se discută în continuare tot felul de lucruri care ţin de conturarea noului buget, treabă deloc uşoară, dar nu se pune problema unor majorări de taxe, majorări de cotă unică şi aşa mai departe“, afirmă liderul PNL Crin Antonescu, citat de Mediafax.
Doar că suma de 5 mld. lei care lipseşte acum din calculele care se fac pe bugetul pe 2014 este una importantă şi nu poate fi acoperită prin cârpeli de tipul impozitării parcărilor şi a piscinelor, cum a decis miercuri guvernul. Pur şi simplu aceşti bani trebuie găsiţi cumva şi foarte repede pentru că FMI cere bani „siguri“, bani care să intre în buget, nu din cei care „este posibil să intre dacă…“.
Aşa că, după ce ipoteza majorării TVA a ajuns în presă, guvernul şi reprezentanţii săi nu mai spun nimic despre măsurile pe care le examinează pentru creşterea veniturilor. De aceea discuţiile despre cota diferenţiată de 20, 18 şi 16% nu sunt confirmate oficial.
De ce este avantajat PNL de cota unică, iar PSD de cea progresivă
Oficial, PNL susţine că va părăsi guvernarea dacă se modifică cota unică. Dar nu este chiar aşa, pentru că programul de guvernare al USL prevede renunţarea la cota unică pe impozitul pentru veniturile salariale şi introducerea unei cote progresive de 8, 12 şi 16%, în funcţie de venituri. Este adevărat că avem de-a face în acest program cu un impozit diferenţiat, dar în scădere, nu cu un impozit progresiv în creştere, cum ar vrea PSD.
Avem de-a face în situaţia curentă cu necesitatea de a găsi venituri suplimentare la buget, cel puţin pentru 2014, dar şi cu o filosofie de guvernare. PNL a acceptat în programul electoral al USL renunţarea la cota unică de impozitare pe veniturile din salarii, cu condiţia ca limita de sus a impozitului diferenţiat să fie 16%, cât valoarea actualei cote unice. Cota de 16% rămânea pentru impozitul pe profit. Sunt măsuri care, teoretic, sunt în favoarea celor care câştigă mai mult, a clasei de mijloc şi a capitalului, PNL ţinând formal la condiţia sa de partid liberal. PSD, partid de stânga, nu-şi supără electoratul care este mai puţin avut dacă renunţă la cota unică şi introduce un impozit progresiv, dimpotrivă. Prin cota progresivă de 20, 18 şi 16%, PSD ar rezolva şi problema veniturilor lipsă în buget şi nu şi-ar nemulţumi electoratul. Rămâne însă această problemă a PNL care ameninţă că iese de la guvernare dacă impozitele sunt majorate.
Statul a încasat în trimestrul trei cu 4 miliarde de lei mai puţin faţă de program
Statul a colectat în trimestrul al treilea la bugetul general consolidat cu 4 mld. lei mai puţin comparativ cu suma prevăzută în programul stabilit de Ministerul Finanţelor, respectiv 49,7 mld. lei faţă de 53,7 mld. lei, potrivit datelor publicate în raportul privind execuţia bugetară.
Conform datelor operative pentru trimestrul al treilea, veniturile bugetului general consolidat au fost realizate în proporţie de 92,5%, în timp ce cheltuielile s-au efectuat în proporţie de 96%, situaţie care a condus la un deficit de1,5 mld. lei, faţă de ţinta stabilită pe acest trimestru, care prevedea un plus de 400 mil. lei.
Nerealizarea ţintei de venituri a obligat guvernul să facă o rectificare negativă. Rectificarea aprobată miercuri de prevede o reducere a veniturilor estimate ale bugetului general consolidat cu 3,4 mld. lei şi a cheltuielilor cu 2,2 mld. lei, ţinta de deficit bugetar fiind revizuită ascendent la 15,9 mld. lei, respectiv 2,54% din PIB. Ovidiu Tempea
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
