Spitalele de stat, care consumă cea mai mare parte a banilor de la Casa de Sănătate, încep să simtă presiunea celor private care intră în competiţie pentru medici şi pacienţi, dar libertatea redusă de mişcare pe care o au managerii de la stat îi împiedică să ia măsuri pentru a deveni mai performante.
"Noi nu putem premia doctorii care lucrează mai mult sau mai bine şi foarte greu putem face restructurări de personal în caz de nevoie. Pe de altă parte, trebuie să spun că spitalele mari de stat rezolvă cazurile dificile din privat, când complexitatea intervenţiilor depăşeşte capacitatea unităţilor private", a spus ieri Cătălin Cîrstoiu, manager al Spitalului Universitar Bucureşti, la ZF Pharma Summit.
Pe de altă parte, actorii din sectorul serviciilor private de sănătate s-au pus de acord că piaţa, acum de circa 500 de milioane de euro, va creşte în mod sigur în următorii ani, însă întrebarea importantă este cu cât. În timp ce unii jucători din piaţă spun că vom asista la o creştere a acesteia chiar şi de două cifre, alţii sunt de părere că piaţa nu va putea urca decât cu sub 10%.
Concluzii
Piaţa serviciilor medicale private va urca cu circa 10% în următorii cinci ani.
Dezvoltarea va depinde de legea sănătăţii, care se află acum în dezbatere publică.
Piaţa asigurărilor private de sănătate nu se va dezvolta pentru că nici în celelalte ţări din Europa de Est nu s-a dezvoltat. Românii nu vor să plătească 50-100 euro pe lună pentru asigurări suplimentare sau complementare.
Mai degrabă vor veni să se trateze în România pacienţi din străinătate, pentru că aici costurile sunt de trei ori mai reduse pentru o operaţie, de exemplu.
Spitalele private se vor baza şi în următorii ani pe plăţile directe de la persoanele fizice. Există români care au plătit şi 30.000 de euro pentru operaţie şi îngrijire postoperatorie într-un spital privat local.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
