Efectele uraganului Katrina se fac simtite si pe piata media din zonele afectate, ziarele reprezentand uneori singurele surse de informare.
Glenn Currie cumpara zilnic The Sun Herald, ziarul local publicat in zona golfului. "Il citesc in fiecare zi", a spus el. "Ei prezinta ceea ce vrem sa stim."
La mai putin de 100 de km spre vest, in New Orleans, un cititor are un interes similar.
"Acesti cititori sunt energizati si pasionati", a declarat Angele Thionville, mama a trei copii. Nu era un mare fan al The Times-Picayune inainte de Katrina, a spus ea, dar acum daca nu citeste intr-o zi ziarul, se simte neinformata, scrie The New York Times.
In timp ce majoritatea tarii a trecut mai departe in ceea ce priveste subiectul Katrina, considerat cel mai mare dezastru natural din istoria americana moderna, atat The Sun Herald" cat si The Times-Picayune raman axate pe acest subiect. Pentru rolul lor in prezentarea calamitatii, ambele ziare au primit aprecieri si saptamana viitoare ambele ar putea primi premii Pulitzer.
Cele doua ziare au luptat alaturi de comunitatile locale si in timpul refacerii au facut fata unor probleme similare si au adoptat strategii asemanatoare. Dar exista si diferente majore. Ambele au castigat in importanta ca surse de stiri si ca reprezentanti ai comunitatilor locale. Fara cladirile plasate de-a lungul coastei glofului, transformate in praf, fara zonele abandonate din New Orleans, fara electricitate si servicii telefonice, The Sun Herald si Times-Picayune ajung la cititori in acelasi mod in care ziarele ajungeau inainte de aparitia televiziunii.
Cea mai importanta intrebare, legata de viitorul economic al acestor zone, este ce fel de viitor vor avea ziarele ca organizatii de stiri si afaceri. Aici povestile lor sunt divergente. The Sun Herald, care inainte de furtuna a avut un tiraj de 47.000 de ziare pe zi si 55.000 duminica, si-a reconstruit tirajul si baza de clienti publicitari.
Chiar daca din multe case au ramas doar tone de moloz, prezenta cazinourilor si probabilitatea ca sa apara si mai multe pe viitor a intarit increderea ca aceasta regiune isi va reveni din punct de vedere economic.
The Times-Picayune, care avea de mai mult de 5 ori tirajul lui The Sun Herald, in prezent si-a recastigat doua treimi din cititori, avand un tiraj de 176.000 de exemplare zilnic si 196.000 duminica. Cititorii se intorc mai repede decat advertiserii. Doar 10% dintre afacerile orasului s-au redeschis. "Suferim pierderi semnificative de venit", a spus Ashton Phelps Jr., editorul ziarului, care este detinut de catre Advance Publications.
Obstacolele pe care New Orleans si ziarul sau le-au infruntat in timpul furtunii, si pe care continua sa le infrunte, sunt diferite ca magnitudine fata de zona de coasta a golfului. Mai mult de 200 de oameni au murit in Mississippi, in timp ce 300 sunt inca dati disparuti. In New Orleans, mai mult de 1.100 de oameni au murit si 2.000 sunt dati disparuti.
New Orleans trebuie sa faca fata unor provocari mai mari si datorita terenului. Apa a ramas in oras in timp ce in zonele apropiate s-a retras. Locuitorii asteapta hartile cu zonele inundabile inainte de a decide daca sa reconstruiasca, lasand un nor de incertitudine asupra orasului. De asemenea, orasul se afla in centrul unei curse haotice pentru functia de primar, cu o multime de candidati, facand ca leadershipul acestuia sa para instabil si directia urmata neclara.
Micutul Sun Herald a fost eclipsat de atentia sporita acordata New Orleans-ului. Dar recunoasterea este aproape. Editor&Publisher, care raporteaza asupra afacerilor ziarelor, a spus luna trecuta ca The Sun Herald a fost nominalizat pentru primirea unui premiu Pulitzer pentru serviciul facut comunitatii.
The Times-Picayune, potrivit Editor&Publisher, este finalist pentru Pulitzer la doua categorii: comentarii si breaking news, pentru faptul ca au relatat ca unul dintre marile diguri a fost spart si ca orasul va fi inundat in timp ce alte surse media relatau ca New Orleans a fost crutat.
Comitetul care stabileste castigatorii premiilor Pulitzer se intalneste la sfarsitul saptamanii in New York pentru a stabili castigatorii.
Raportul potrivit caruia The Sun Herald este luat in consideratie pentru premiul acordat ca rezultat al serviciului adus comunitatii, cea mai mare distinctie jurnalistica, a reprezentat deja o victorie pentru ziar si o oarecare dezamagire pentru The Times-Picayune.
Celor de la The Sun Herald le place sa scoata in evidenta faptul ca nu au ratat publicarea niciunei editii, in timp ce The Times-Picayune arata spre conditiile aproape imposibile din mijlocul carora au relatat dezastrul.
Inainte de furtuna, The Sun Herald, care este detinut de Knight Ridder, a avut un plan de urgenta. Ziarul a trimis patru dintre membrii ziarului si doi designeri ai Knight Ridder unui alt ziar al grupului, The Ledger-Enquirer din Columbus, in timp ce majoritatea staffului raporta din zona de coasta si se adapostea in sediu.
Cladirea The Sun Herald a fost construita dupa ce uraganul Camila a distrus regiunea in 1969. A suferit putin de pe urma Katrina si presele de tiparit au ramas uscate, dar ziarul si-a pierdut retelele de comunicatii. La scurt timp, dupa Katrina, cavaleria Knight Ridder a ajuns in zona de golf.
"Au adus telefoane prin satelit, hrana si apa," a spus Stan Tiner, editorul Sun Herald. "Logistica a fost bine organizata", a precizat el.
Stafful The Times-Picayune a evacuat sediul in camioanele de livrare in momentul in care apele au crescut si s-au indreptat catre Baton Rouge. O parte dintre reporteri si editori nu au dorit sa paraseasca orasul si s-au intors in New Orleans, incalcand legea martiala, pentru a relata stirile. The Times Picayune si-a suspendat publicarea pentru trei zile.
Angajatii celor doua ziare au experimentat o mare parte din durerea cititorilor, dar in timp ce multi si-au pierdut casele, niciun angajat nu a murit.
Jean Prescott, scriitor la The Sun Herald, a spus ca sora sa si sotul ei s-au inecat in casa. Autoritatile au incurcat cadravele, a spus ea, si au incinerat pe altcineva in locul surorii sale. Familia nu i-a primit cenusa decat dupa trei luni.
"A fost ceva unic," a spus doamna Prescott. "Au fost atatia morti ca nu au putut sa tina evidenta."
Angajatii ambelor ziare spun ca se concentreaza asupra povestilor cititorilor si nu asupra celor personale. Experienta aceasta a dat ziarelor noi prioritati si cele doua par mai putin constranse de obiectivitatea traditionala.
O parte din reconstructia orasului si a ziarului depinde de intoarcerea advertiserilor. "Este o problema gen oul sau gaina", a spus Todd Smith, care conduce planurile de publicitate pentru patru clienti majori din New Orleans. "Ce este mai important, serviciile de care oamenii au nevoie? Sau oamenii care sprijina serviciile? Sunt multe intrebari la care nu s-a raspuns."
Ziarul a publicat multe reclame pentru dealerii de masini, desi majoritatea locuitorilor au avut asigurari astfel ca aproximativ toate masinile din oras arata ca noi . De asemenea, ziarul publica reclame pentru diverse servicii.
Vicki Barrett, directorul de marketing al The Sun Herald, a spus ca ziarul a pierdut in publicitatea de retail, dar a castigat in ceea ce priveste reclamele dedicate. Poate ca o masura a stadiului refacerii pentru cele doua regiuni este un anunt din The Sun Herald care pare de neconceput in New Orleans. O companie promite sa rezolve "toate problemele legate de piscinele dumneavoastra".
Sun Herald este optimist in ceea ce priveste viitorul sau. Partea de sud a Mississippi asteapta investitii de mai mult de 30 de miliarde de dolari in urmatorii ani.
"Va exista un boom cum nu a mai existat pe piata ziarelor", a spus Ricky Mathews, editorul The Sun Herald.
Gary Pruitt, director executiv al McClatchy, care a cumparat recent Knight Ridder, este de acord cu aceasta estimare. Pruitt, care va vinde 12 dintre cele 32 de ziare pe care le detine, va pastra The Sun Herald, datorita faptului ca intruneste criteriile de crestere a pietei.
Phelps, de la The Times Picayune, a spus la o intalnire a directorilor ziarului ca "intrebarea de 64.000 de dolari pentru noi este cum va arata economia peste 18 luni, peste doi ani, cand majoritatea asigurarilor vor fi incasate si cand eforturile federale vor fi epuizate".
"Nu stim," a spus el, adaugand mai tarziu ca " adevarul este ca schimbarea este atat de mare, incat nu constientizam cat de mult s-a schimbat stilul nostru de viata."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
