Acest lucru nu va fi făcut însă princreşterea spectaculoasă a energiei hidro de exemplu, şi eaconsiderată verde, ci în cea mai mare parte prin aportul parcuriloreoliene. Investiţiile în energia regenerabilă reprezintă acum ce aureprezentat investiţiile în imobiliare în anii de creştereeconomică. Proiectele de miliarde de euro care îi au ca iniţiatoripe toţi greii energiei europene sunt făcute cu scopul de a intra înschema de promovare de peste 10 miliarde de euro pusă la bătaie destatul român pe următorii zece ani prin intermediul sistemului decertificate verzi.
Momentul decisiv va fi însă intrarea înaplicare a Legii 220/2008, unul dintre cele mai importantedocumente legislative din ultimii ani, prin care este stabilitmodul în care vor fi sprijinite de statul român investiţiile înenergia regenerabilă.
Deşi în mai puţin de o lună documentullegislativ şi-ar putea produce efectele, România aşteptând un avizfavorabil din partea Comisiei Europene la începutul lunii august,Legea prezintă o problemă pentru că nu stabileşte nicăieri unanumit nivel pe care statul român este dispus să-l sprijine cucertificatele verzi.
"Problema pe care o cuprinde actualultext legislativ este faptul că nicăieri nu este stabilită o limităde putere instalată până la care statul român este de acord săsprijine aceste investiţii. Singura limită este aceea că numaicapacităţile puse în funcţiune până în 2016 beneficiază de acestsprijin. De exemplu, în statele care au promovat schema de sprijinprin tarife fixe (feed in tariffs) limitarea de putere instalatăeste realizată chiar de către statul respectiv prin stabilirea unuinivel de putere pentru fiecare tehnologie care se doreştepromovată. Peste acest nivel practic nu se mai pot instala noiunităţi", spune Dan Plaveti, preşedintele ANRE, instituţie cu unrol-cheie în definirea cadrului legislativ în domeniul energieiregenerabile.
De câtă energieverde este nevoie?
Practic, deşi sprijinirea acestorinvestiţii se face prin subvenţii a căror valoare va ajunge lapeste 10 miliarde de euro până în 2020 şi care vor duce la ocreştere a preţului la energie cu circa 70%, nicăieri în Legea220/2008 nu este menţionată o capacitate instalată pe care statulromân este dispus s-o sprijine astfel încât să-şi îndeplineascăobligaţiile europene de energie verde.
La nivelul anului 2020, potrivitStrategiei Energetice a României, circa 43% din toată energiaprodusă în România vor veni din surse regenerabile. Tot la nivelulacelui an este estimată punerea în funcţiune a 4.715 MW în centraleeoliene, pe biomasă sau solare, capacitate echivalentă cu cea a maibine de 6 reactoare nucleare de la Cernavodă. Estimările ZF aratăînsă că dacă România s-ar fi limitat la atingerea pragului de 38%de energie verde în consum, ar mai fi fost necesară instalareanumai a 3.200 MW în energie eoliană, solară sau biomasă, adicăexact cât a anunţat şi Transelectrica, transportatotul naţional deenergie, că poate integra fără probleme în sistem.
Pe de altă parte însă, tot dateleTranselectrica arată că la începutul acestei luni aveau contractede racordare la reţea peste 8.200 MW doar în parcuri eoliene, unelevoci din industrie afirmând chiar că energia eoliană va fi practicnoul bubble al următorilor 5-6 ani.
Pe de altă parte însă, penetrareainvestiţiilor în energie verde vine în contextul în care în ultimii20 de ani au fost puse în funcţiune puţine unităţi noi de producerea energiei electrice, nota de plată pentru modernizarea întreguluiparc de centrale ridicându-se până în 2035 la 40 de miliarde deeuro.
Deja pesteţintă
Faptul că România ar putea avea maimultă energie verde decât are nevoie în 2020 este arătat şi destatisticile de consum pentru 2010.
"Anul trecut, România şi-a depăşitţinta de energie verde asumată ca urmare a implementării DirectiveiCE/28/2009, astfel că în loc de o pondere de 33% energieregenerabilă în consumul final de energie s-a realizat o pondere de35%. Totuşi preţul certificatelor verzi s-a menţinut la valoareamaximă întrucât energia hidroelectrică produsă în centraleelectrice cu putere mai mare de 10 MW nu este sprijinită prin acestsistem", spune Plaveti.
Explicaţia acestui rezultat este faptulcă România beneficiază de un atu extrem de important: o producţiede energie hidro semnificativă care în anii buni, aşa cum a fost2010, poate depăşi 30%.
În ciuda acestui lucru, autorităţileromâne nu au inclus nici în ultimul moment un prag până la caresunt dispuse să sprijine investiţiile în energia verde.
"Ceea ce am făcut noi prin proiectul deordonanţă trimis către Comisia Europeană a fost să includemangajamentele asumate de autorităţile române prin răspunsuriletrimise Comisiei la punctele nevralgice semnalate de aceasta îndialogul aferent procesului de notificare. ANRE nu stabileştestrategia energetică a României şi nici cota de energie verde carepoate beneficia de schema de sprijin", explică Plaveti motivulpentru care nici în ultima variantă a Legii 220/2008 trimisă laComisia Europeană România nu a inclus nişte ţinte pe care estedispusă să le sprijine când vine vorba de energia verde. Potrivitacestuia, obligatoriu pentru România este să atingă pragul de 38%în ceea ce priveşte ponderea energiei regenerabile în consumulfinal de energie electrică, depăşirea acestui nivel fiind unelement de strategie care nu este în subordinea ANRE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
