Prima misiune aGuvernului ar trebui să fie reintrarea în categoria de riscinvestiţional.
"Dar pentru asta ne-ar trebui planuri bugetare multianuale,cheltuieli publice orientate pe proiecte cu un factor ridicat demultiplicare în economie şi o consistenţă a măsurilor fiscale.Incertitudinea este cea mai sigură cale spre eşec", spune MagdalenaManea, care a preluat anul acesta conducerea segmentului corporatela RBS Bank, după ce Roxana Moldovan, unul dintre bancheriivenerabili din sistem, s-a retras din activitateacurentă.
Din 2006 şi până anul trecut ea a fost vicepreşedinte pecorporate al MKB Romexterra, iar în trecut a deţinut mai multepoziţii manageriale în cadrul grupului Raiffeisen Bank, laBucureşti şi la Viena. Între 1990 şi 2000 ea a fost dealer- şef laBanca Naţională, perioadă despre care spune că a "format-o caprofesionist".
"Dacă nu ne îmbunătăţim ratingul de ţară o să atragem doarfondurile de risc şi investitori din ţări mici, care o duc doaruşor mai bine ca noi. Nu vom vedea investitori din Franţa sauGermania, care să aducă know-how şi principii corecte de guvernanţăcorporativă. Am nevoie ca de aer de un rating de ţară mai bun ca săpot construi un alt profil al clientului din România." Fitch şiStandard&Poor's au coborât ratingul de ţară acordat Românieisub pragul de investment grade încă din toamna lui 2008, iar deatunci l-au menţinut neschimbat, în ciuda ajustării dezechilibrelorexterne care au stat la baza deciziilor şi a măsurilor deconsolidare fiscală. Ulterior, Letonia şi Grecia, care au apelat deasemenea la sprijinul Fondului Monetar Internaţional, au fostretrogradate în categoria de risc "speculativ".
Manea consideră că multe dintre companiile care se plâng acum delipsă de finanţări au de fapt nevoie de infuzii de capital, însăprea puţini dintre antreprenorii români sunt dispuşi să discuterealist atragerea unui investitor nou sau a unui fond deinvestiţii. Cedarea managementului către companii specializate îngestionarea situaţiilor de criză este de asemenea o măsură pe careprea puţini antreprenori o consideră acceptabilă.
Înaltă ordine de idei, vicepreşedintele RBS consideră că statul artrebui să se concentreze pe un program de împrumuturi externe de pepiţele de capital, astfel încât fondurile de pe piaţa locală săpoată fi canalizate de bănci către sectorul real. "Băncile străinepot cumpăra obligaţiuni româneşti şi de la Londra, nu aveau nevoiesă mai investească în reţelele de unităţi teritoriale", menţioneazăea. Trezoreria anunţase în toamnă un program de emisiuni de note petermen mediu pe pieţele externe, în valoare de 7 miliarde de euro,care ar fi trebuit să debuteze în octombrie. Planurile au fost însăamânate, pe fondul problemelor de pe pieţeleinternaţionale.
Lasfârşitul lunii trecute, Trezoreria a împrumutat 1,3 miliarde deeuro de la băncile locale, la un randament de 4,8% pe an, prinvânzarea de obligaţiuni pe trei ani. Sumele au fost atrase chiar înziua în care ajungea la scadenţă o emisiunea de obligaţiuni de unvolum similar, emise în urmă cu un an. Manea consideră că sfatuldat de guvernatorul Mugur Isărescu pe ultima sută de metri, deamânare a emisiunii de obligaţiuni, reprezintă o lecţie de "maretrezorier". "Ar fi trebuit să lase să treacă scadenţa de 1,4miliarde de euro şi după două-trei săptămâni să emită din nou,pentru că aveau bani (să răscumpere obligaţ iunile - n. red.). Arfi scăzut şi ar fi atras mai mult."
Modelul de business al RBS face ca bilanţul să scadăacum
Modelul de business al RBS Bank, care continuă activitatea demai bine de un deceniu a ABN Amro, era centrat pe acordarea definanţări pe termene relativ scurte pentru companiile medii şimari. Asta duce acum la scăderea bilanţului, în condiţiile în caremajoritatea companiilor îşi văd pieţele încă în scădere, astfel căşi nevoile lor de capital de lucru sau de finanţări pentruinvestiţii sunt mici. De la începutul anului, expunerea grupuluibritanic Royal Bank of Scotland pe România a coborât cu jumătate demiliard de euro, până la 1,58 miliarde de euro.
"Nu ne abandonăm clienţii. Sunt însă unele companii care evidentau mare nevoie de bani, dar nu de împrumuturi bancare, ci decapital. Pe aceşti clienţi îi trimitem spre piaţa de capital. Avembariere foarte clare de risc pe care nu putem să le trecem", afirmăManea. Ea precizează că RBS se poate concentra acum peeficientizarea operaţiunilor fără să fie preocupată de dimensiuneabilanţului, aşa cum este cazul celor nouă bănci semnatare aleacordului de la Viena privind menţinerea expunerii pe România, şiasta şi face.
"Ne asigurăm independent finanţarea şi avem lichidităţ isuficiente. Nu suntem însă supralichizi, pentru că nu ţinem baniiîn depozite, îi investim mai departe." Potrivit datelor prezentatede grup pentru luna septembrie, expunerea pe segmentul de corporateera de 708 milioane de euro, în scădere cu 15% în trimestrul altreilea.
Johan Gabriels, care a preluat de la sfârşitul anului trecutconducerea băncii, spunea recent că sunt în lucru mai multetranzacţii pe zona de corporate, ale căror rezultate se vor vedeaspre sfârşitul anului. Pe segmentul de retail expunerea a crescutuşor, la 537 de milioane de euro.
Lanivel individual, RBS România a înregistrat pe primele nouă luni unprofit net de 100 de milioane de lei (circa 23 mil. euro), calculatconform contabilităţii locale, potrivit unor surse de pe piaţă.Banca avea active de 6 miliarde de lei (1,4 mld. euro) situându-seastfel pe locul 13 în ierarhia jucătorilor locali.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
