În vârstă de 48 de ani, Marinescu se află pentru a doua oară în cariera sa de manager în administraţie în faţa sarcinii de a gestiona o asemenea competiţie în care interesele companiilor de telecomunicaţii sunt enorme.
În 2006, el a fost şeful instituţiei care a condus a doua licitaţie pentru licenţe 3G din România, al cărei rezultat a schimbat semnificativ evoluţia pieţei locale: Cosmote pierdea cursa pentru o licenţă în faţa RCS&RDS şi Zapp.
Care a fost drumul parcurs până în fruntea arbitrului telecom? Născut în localitatea Feteşti din judeţul Ialomiţa în 1963, Cătălin Marius Marinescu a absolvit Facultatea de electronică şi telecomunicaţii din cadrul Politehnicii din Bucureşti şi a lucrat la Institutul pentru Prospecţiuni Geologice şi Geofizice în perioada 1998-1990.
O informaţie utilă, poate, pentru operatorii care "luptă" acum cu instituţia condusă de Marinescu pentru condiţii mai bune la licitaţia din această vară: şeful ANCOM ştie să se apere, dar şi să atace pentru că a practicat scrima - sabie timp de 14 ani, ajungând campion naţional la echipe de tineret şi a fost membru al echipei de sabie CSS Slobozia.
Din 1990, timp de 15 ani, a lucrat la Romtelecom, unde a avansat în ierarhie la nivelul judeţului Ialomiţa, iar apoi până la nivelul de conducere central, în Bucureşti. În această perioadă şi-a completat educaţia urmând cursuri la universităţi din ţară şi străinătate, realizând şi mai multe specializări în domenii precum cel tehnic, al resurselor umane şi administraţiei. În această perioadă (până în 2008) a fost şi consilier judeţean în Ialomiţa, din partea PD-L.
În anul 2005, Marinescu face pasul către administraţie renunţând la postul de la Romtelecom pentru a deveni preşedinte al Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (IGCTI), o agenţie guvernamentală în subordinea Guvernului.
Din această funcţie, un an mai târziu, Marinescu gestiona o licitaţie pentru licenţe 3G, care a fost câştigată de RCS & RDS şi Zapp. Marele pierzător - Cosmotea fost nevoit să-şi schimbe planurile şi după trei ani a cumpărat Zapp pentru licenţa 3G şi baza de clienţi business.
În 2007, IGCTI fuzionează cu autoritatea de reglementare în comunicaţii, iar Marinescu îşi pierde postul. Devine, în schimb, director adjunct al Centrului de calcul al Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
În anul 2009 echipa de conducere a autorităţii de reglementare cade din nou victimă a jocului de interese din mediul politic şi este schimbată de guvernul Emil Boc. În funcţie este promovat Cătălin Marinescu, a cărui numire este semnată chiar de preşedintele României Traian Băsescu. Cum a ajuns Marinescu să fie propus şi susţinut de PD-L? Legăturile datează probabil din perioada în care Marinescu a fost consilier judeţean din partea PD-L în judeţul Ialomiţa. În ultimii ani, singura "legătură" cunoscută între Cătălin Marinescu şi PD-L este o donaţie de 23.496 lei (6.380 de euro), făcută de şeful ANCOM partidului amintit în anul 2008 - când era director adjunct la centrul de calcul al CGMB, potrivit datelor publicate în Monitorul Oficial.
Cătălin Marinescu este perceput ca un bun profesionist pe piaţa locală, având în vedere nu doar studiile de specialitate şi cariera de la Romtelecom sau perioada în care a condus IGCTI, ci şi comparaţia cu personajele puse de partide de-a lungul timpului în fruntea Ministerului Comunicaţiilor.
De când a devenit şeful IGCTI şi a intrat în contact direct cu media, Cătălin Marinescu s-a dovedit a fi în permanenţă foarte atent la detalii, la mesajele transmise, la mediile şi momentul în care ele sunt "difuzate". Anii de scrimă par să fi lăsat urme: Marinescu s-a arătat mereu capabil şi de "înţepături" - bine gândite şi niciodată virulente - fie către media, fie către operatori sau alte instituţii.
Diplomaţia şi atenţia la detalii au caracterizat de altfel de-a lungul anilor şi relaţia cu media, care a fost deschisă fără a deveni însă niciodată una familiară, ci păstrată în limitele unor reguli comunicate ferm. Un bun vorbitor în public, Marinescu nu a evitat în general, de când este şef al ANCOM, nici conferinţele, şi nici întâlnirile cu media. Cu un amendament: conferinţele şi interviurile care l-ar pune în prim-plan pe el - ca persoană, şi nu instituţia pe care o conduce.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
