Dacă vom ajunge la finalul acestui an la o creştere de cel puţin 4,1% a consumului de energie faţă de anul trecut, 2011 va deveni cel mai bun an privind consumul de electricitate din România ultimilor 20 de ani. Va fi chiar mai bun decât 2008, dar tot ceea ce trebuie să se întâmple este ca ritmul de creştere să fie peste 4,1% faţă de 2010. Măcar 4,12%", spune Octavian Lohan, directorul general adjunct al Transelectrica, omul care timp de aproape 10 ani a condus Dispecerul Energetic Naţional.
Practic, anul acesta România ar putea avea un consum de energie mai mare decât în 2008, an de referinţă în ceea ce priveşte creşterea economică. Anul 2009 a fost un an de scădere abruptă atât a economiei, cât şi a consumului de energie electrică, în timp ce anul trecut a fost unul de recuperare.
Indicatorul lui Băsescu
Preşedintele Traian Băsescu spunea în vara anului 2009 că nu mai are încredere în analizele economiştilor şi că pentru a şti cum merge economia ţării îl suna săptămânal pe ministrul economiei din acea perioadă, Adriean Videanu, să vadă cum evoluează consumul de energie.
"Poate fi un indicator şi pentru industrie", mai spune Lohan referindu-se la importanţa analizei modului în care evoluează consumul de energie. De exemplu, potrivit datelor transmise de Transelectrica, în primele opt luni ale anului consumul de energie a crescut cu 4,8%, cu o scădere a ritmului de creştere în lunile iulie şi august comparativ cu aceleaşi perioade din 2010.
Tot datele Transelectrica arată faptul că anul acesta perioada verii a fost mai puţin călduroasă faţă de cea de anul trecut, cel puţin în lunile iulie şi august, acesta putând fi unul dintre motivele reducerii consumului de energie electrică.
Şi consumul de carburanţi a reuşit ca în primul semestru al anului să înregistreze o stagnare după doi ani de scădere a cererii. Cea mai mare parte a acestei reveniri a fost adusă de segmentul comercial, reprezentat de marii clienţi, în timp ce vânzările din benzinării ale populaţiei au continuat să fie afectate de puterea de cumpărare scăzută.
Producţie mai mare
În ceea ce priveşte producţia de energie, situaţia este mai delicată în lunile iulie şi august, când faţă de aceeaşi perioadă din 2010 producţia a scăzut cu 4,1%, respectiv 7,5%.Pe total însă, producţia de energie electrică a crescut cu 7,1% în intervalul ianuarie-august comparativ cu perioada similară a anului trecut.
"În a doua jumătate a anului trecut şi în prima jumătate a acestui an, România a derulat un contract de export semnificativ, ceea ce a influenţat pozitiv şi producţia de energie.De aici vin diferenţele negative pentru iulie şi august", mai explică Lohan.
Contractul despre care vorbeşte reprezentantul Transelectrica a fost încheiat anul trecut între Electrica şi o firmă sârbească puţin cunoscută în România, Rudnap. În acest contract s-a format un coş de energie hidro, nucleară şi termo, scopul acestuia fiind acela de a ajuta ultima categorie de producători. În contextul în care depozitele complexurilor energetice din bazinul Olteniei se umpleau de cărbuni neutilizaţi din cauza situaţiei din piaţa energiei, autorităţile au găsit ca soluţie reali zarea unui export masiv de energie elec trică în regiune.
De la extaz la agonie pentru energia hidro
Situaţia complicată în care se aflau producătorii termo a avut mai multe cauze, printre ele numărându-se şi un an hidro de excepţie.
Practic energia ieftină a Hidroelectrica i-a scos din piaţă pe producătorii termo care au fost obligaţi să se uite la exporturi pentru a supravieţui.
"Hidroelectrica a avut al doilea cel mai bun an de când există. Probabil că ar fi fost cel mai bun an, dar au închis anumite unităţi", explică Lohan. Anul de excepţie s-a văzut şi în producţia realizată de Hidroelectrica, dar şi în rezultatele companiei, care a avut un profit net de aproape 70 de milioane de euro, de şase ori mai mare comparativ cu 2009.Anul acesta este însă complet diferit, până acum lucrurile evoluând mai ales în favoarea producătorilor de energie termo.
Tot potrivit datelor Transelectrica, producţia de energie hidro de anul acesta este mai mică faţă de anul trecut, existând perioade în care aceasta se află la jumătatea nivelului din 2010.
"Observăm o lipsă de energie hidro, lucru care se vede şi în preţul energiei de pe bursă", mai spune Lohan. La începutul acestei săptămâni, preţurile de pe platforma spot de tranzacţionare a bursei de energie OPCOM ajunseseră la peste 288 de lei pe MWh. În ianuarie de exemplu, preţurile erau de 135 de lei pe MWh, iar la mijlocul lui septembrie anul trecut preţul pe MWh era de circa 166 de lei pe MWh.
Necazul hidro, bucuria termo
Situaţia gravă în care se află Hidroelectrica a fost dovedită şi de faptul că în primul semestru al anului profitul companiei a scăzut de aproape patru ori comparativ cu perioada similară a anului trecut. La finalul primelor şase luni, câştigul brut al celui mai mare producător de energie din România era de numai 51,9 mil. lei (12,3 mil. euro), faţă de 197,5 mil. lei (47 mil. euro) în aceeaşi perioadă a anului trecut. Afacerile companiei au ajuns în perioada analizată la 1,64 mld. lei (390,4 mil. euro).
Pusă în această situaţie, Hidroelectrica a fost obligată să iasă în piaţă şi să cumpere energie termo pentru a-şi putea onora contractele, iar la începutul acestei săptămâni a luat un credit de 32 de milioane de euro de la RBS România pentru a-şi putea finanţa capitalul de lucru.
Pe de altă parte, producătorii de energie termo au anunţat rezultate record în primul semestru, CEN Turceni, cea mai mare termocentrală din bazinul Olteniei, având o producţie mai mare cu 44% şi afaceri în creştere cu peste 50% comparativ cu perioada similară a anului trecut.Cu aceste rezultate, CEN Turceni deja a depăşit performanţele din 2008.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
