Înainte de criză,Timiş, 49 de ani, vorbea mai mult despre cum vrea să câştige cotăde piaţă, despre creşterea vânzărilor şi mai puţin despreprofit.Acum,discursul lui Timiş este uşor diferit.
"Pentru mine nu sunt atâtde importante vânzările.Important este să faci profit", spune omul de afaceriîntr-un interviu acordat ZF.
De altfel, noua viziune de business afostului profesor de sport din Câmpulung este evidenţiată chiar derezultatele de anul trecut ale companiei, când cifra de afaceri aCrisTim a scăzut uşor, în timp ce profitul s-a majorat cu peste 1,5mil. lei, la 12,8 milioane de lei (circa 3 milioane deeuro).Pentru acestan Radu Timiş şi-a propus să obţină un profit de 4,7 milioane deeuro.
Profitul companiei s-a îmbunătăţit după ceTimiş a luat în cei trei ani criză decizii dure, a restructuratîntreaga afacere, a renunţat la dividende în ultimii doi ani, adisponibilizat aproape 150 de angajaţi atât de la fabrica demezeluri de la Filipeştii de Pădure, cât şi din divizia delogistică şi a decis să trimită oamenii acasă în şomaj tehnic patruzile pe lună în unele perioade pentru a tăia dincosturi.
"Au fost decizii dure chiar şi la nivelpersonal, am avut perioade când am lucrat patru zile în loc decinci, au fost oameni pe care a trebuit să îi restructurăm. Este caîn război, dacă nu îţi tai singur piciorul rănit, moriacolo."
Însă, după ce a tăiat costurile în aceşti ultimi ani, Radu Timişşi-a dat seama că mezelurile produse în fabrica de la Filipeştii dePădure pot fi competitive şi pe pieţele externe. Aceasta estestrategia pe care vrea să o urmeze în următorii ani în condiţiileîn care în piaţa internă nu îşi pune mari speranţe.
"Cei trei ani de criză au fost cei mai buniani pentru că ne-au învăţat să fim eficienţi, să ne restructurămcomplet businessul."
Mizează pe export
În consecinţă, dacă în urmă cu câţiva aninici nu se gândea la piaţa externă, acum CrisTim a ajuns să exporteîn fiecare lună 150 de tone de mezeluri, 12% din totalulproducţiei. Mezelurile produse de CrisTim ajung în 12 ţări dinUniunea Europeană, dar şi în Rusia sau Coreea de Sud.
"Mergem spre comunităţile de români.La extern 90% din vânzărisunt sub brandul CrisTim, iar restul prin mărciprivate".
Timiş preconizează că până la sfârşitulanului exporturile vor ajunge la 22% din totalul producţiei,fabrica sa putând onora comenzi suplimentare în condiţiile în careacum produce 70 de tone de mezeluri pe zi, la jumătate dincapacitatea totală.În acest context, pentru acest an CrisTim a bugetat investiţiide şapte milioane de euro care se vor duce înretehnologizări.
Timiş nu vede o revenire spectaculoasă aconsumului în următoarea perioadă, aşa că intenţionează să seconcentreze pe exporturi în următorii ani pentru că aşa poate fisigur de profit.
Strategia de concentrare pe export a luiTimiş vine în contextul în care şi alţi jucători de pe piaţă precumAngst sau Aldis Călăraşi s-au reorientat şi fac primii paşi cătreexport în condiţiile în care consumul de pe piaţa locală a fostafectat de scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor ca urmarea majorării TVA de la 19% la 24%.
Consumul a scăzut anul trecut cu 5,3% şişi-a continuat declinul de peste 5% şi în primele trei luni aleacestui an.
În acelaşi timp, pe piaţa internă omul deafaceri spune că s-a poziţionat diferit făţă de alţi competitoripentru a nu intra într-un "joc al preţurilor".
"Am lăsat toată piaţa să se bată pesegmentul de produse medii şi joase în timp ce noi am mers pe zonade sus. Înainte de criză aveam 40% din produse pe zona medie şijoasă prin brandul Alpinia, în timp ce restul de 60% era subCrisTim. Acum avem 90% pe CrisTim."
Radu Timiş estimează că reducerea consumuluia tras în jos piaţa mezelurilor cu 20% în primele luni ale acestuian. Totuşi, afacerile CrisTim nu au coborât cu acelaşi procent,căderea fiind frânată de exporturi.
"Am scăzut în jur de 10% în primele cinciluni ale acestui an la nivel de grup."
A închis magazine la fel de repede cumle-a şi deschis
Strategia axată pe profit este vizibilă şiîn contextul în care anul trecut antreprenorul şi-a extins puterniclanţul de magazine, însă imediat ce a văzut că o parte din ele mergîn pierdere nu a aşteptat mult şi le-a închis.
"Anul trecut am deschis 35 demagazine.În momentulăsta mai sunt deschise opt supermarketuri şi 15 magazine mici." Înacest an Radu Timiş se arată mai temperat în privinţa extinderiireţelei proprii de retail.
"O să deschidem un supermarket de 2.000 demetri pătraţi. Investiţia va fi de 1 milion de euro."
Deşi unii analişti spun că în prezent înRomânia are loc o revenire a consumului în supermarketurile decartier, Radu Timiş nu vede la fel viitorul. El spune că înurmătorii cinci ani două treimi din consum vor fi concentrate înmarile hiper marketuri.
"Viitorul este acelaşi peste tot, 60%-70%din vânzări vor fi în marile magazine. Acesta este trendul, ce s-aîntâmplat în Europa se va întâmpla şi la noi."
Până atunci, lanţul propriu de magazinerămâne o verigă importantă în grupul CrisTim chiar dacă acest canalde vânzări aduce numai 10% din total. Radu Timiş vede reţeaua sa demagazine ca pe un loc unde poate lua pulsul pieţei când lanseazăproduse noi.
"Avem 250 de produse, în fiecare an lansămalte 30, dar 8 din 10 produse noi lansate nu merg şi le scoatem depe piaţă. Le testăm noi prima dată, apoi în lanţul nostru demagazine."
Pe de altă parte, el s-a decis săîşi diversifice afacerea şi să investească într-o fermă de vaci delapte.
Are 800 de hectare de terenagricol
Investiţiile din agricultură alelui Radu Timiş se ridică acum la câteva milioane de euro. Omul deafaceri deţine o fermă de vaci şi 800 de hectare de terenagricol.
Cele 600 de vaci din fermacontrolată de patronul CrisTim livrează în fiecare zi 4.000 delitri de lapte care ajung pe rafturile magazinelor din cadrulgrupului.
El se arată încrezător că pestedoi ani ferma sa va reuşi să producă în fiecare zi 15.000 de litride lapte, însă crede că afacerea va reuşi să aibă valoare adăugatămare abia atunci când va putea pune eticheta ecologic pe laptelesău. Acest business a luat naştere în urmă cu şase ani cândantreprenorul român a cumpărat 100 de vaci din Franţa.
"Acum avem 600 de bovine, darvrem să aducem ferma la 2.500 de capete. Din totalul de 2.500,circa 600 vor fi vaci de lapte şi restul de carne."
În principiu, o fermă de vaci trebuiesusţinută printro suprafaţă de teren care să asigure nutreţurilepentru animale, iar ferma lui Timiş nu face excepţie de la aceastăregulă. Pe cele 800 de hectare pe care le deţine, omul de afaceri aplantat fân şi lucernă care sunt folosite ca nutreţuri pentru vaci,dar şi grâu sau porumb.
Cu toate că businessul dinagricultură al CrisTim ocupă doar câteva procente din totalulafacerilor grupului, chiar recoltele de grâu şi porumb de anultrecut l-au readus pe Timiş pe linia de plutire după ce era pepunctul de a pierde 1 milion de euro, după ce şi-a închiscrescătoria de porci ca urmare a tăierii subvenţiilor pentru acestsector.
"Pierdeam 1 milion de euro darpreţul cerealelor m-a ajutat să revin pe linia de plutire.Am capacitate desilozare de 4.500 de tone. Am investit 1,8 milioane de euro însilozuri."
Extinderea lui Radu Timiş cătreafacerile cu lapte vine în contextul în care şi alte companii de pepiaţa locală precum Angst deja operează pe aceste pieţe.
Mai mult, pe lângă laptele ecologic RaduTimiş mai face un pas către "economia verde".Antreprenorul român spune că nueste cuprins de aşa-numita febră a certificatelor verzi, dar searată încântat să taie cu o pătrime costurile cu energiaelectrică.
Timiş a semnat recent unparteneriat pentru o staţie de biogaz de 1 MW care va funcţionalângă fabrica sa de mezeluri. Timiş va livra staţiei de biogaztoate reziduurile din fabrică, iar în schimb va primi energieelectrică cu 25% mai ieftină.
"Suntem parteneri cu o altăcompanie, avem o cotă mică, vom da reziduurile uscate şi vom luatot aburul pentru energia din fabrică."
Sectorul producţiei de mezelurieste unul dintre puţinele din economie unde antreprenorii românicontinuă să facă legea, iar în ultimii ani afacerile de familie dinindustrie s-au reorganizat permanent în încercarea de a se adaptanoilor condiţii din piaţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
