Ministerul de Finanţe a pus în dezbatere un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului fiscal, precum şi un proiect de modificare a unor măsuri din Codul de procedură fiscală.
Până la închiderea ediţiei reprezentanţii Ministerului de Finanţe nu au putut fi contactaţi pentru a explica motivele acestor propuneri de modificare legislativă.
Una dintre modificări prevede drept obligaţia angajatului de a declara fiecărui angajator (în cazul în care îşi desfăşoară activitatea pentru mai mulţi angajatori) locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază.
"În cazul în care există un contract individual de muncă (CIM), dar şi un contract pe baza căruia se desfăşoară o activitate independentă, aceasta din urmă va fi reconsiderată ca dependentă şi taxată ca atare. De exemplu, dacă pe lângă contractul individual de muncă, angajatul are un contract de prestări servicii ca PFA, atunci contractul cu PFAul va fi taxat ca şi în cazul unui CIM", a spus Valentina Sgarbură, expert contabil şi partener în cadrul companiei Adviseexpert accounting.
De asemenea, firmele vor plăti contribuţii sociale la fel ca în cazul salariilor pentru activităţile independente ale angajaţilor (adică la contracte de drepturi de autor şi convenţii civile) care au şi contract de muncă cu aceeaşi societate.
"Faptul că nu va mai fi rentabil să ai contract de drepturi de autor sau convenţie civilă încheiată cu angajatorul cu care există deja un contract de muncă ar putea determina din nou o creştere a numărului de firme, pentru că românul e constrâns să găsească soluţii în lupta de supravieţuire. Ceea ce s-a distrus prin impozitul forfetar se va recupera acum", a precizat Iulia David, managing partner în cadrul firmei de audit şi contabilitate KG Audit & Accounting.
Totuşi, atunci când s-au introdus contractele de drepturi de autor mulţi angajatori au transformat contractele individuale de muncă în contracte de drepturi de autor, pentru a plăti mai puţine contribuţii. Astfel, la un salariu net de 1.000 de lei, cheltuiala angajatorului în cazul unui CIM era de 1.800 de lei, iar în cazul unui contract de drepturi de autor era de 1.400 de lei, însă diferenţa de 400 de lei nu s-a regăsit în veniturile salariatului.
În prezent, în România există circa 550.000 de persoane remunerate prin contracte de tip PFA sau drepturi de autor, potrivit lui Gabriel Biriş, partener fondator la casa de avocatură Biriş Goran.
Angajaţii vor plăti impozit pe venit de 16% şi contribuţii sociale (10,5% - pensii, 5,5% - sănătate şi 0,5% - şomaj) şi sumele pe care le primesc de la angajator şi pentru acoperirea de cheltuieli de transport şi cazare (în cazul delegaţiilor în ţară şi în străinătate) şi pentru sumele primite sub formă de diurnă care depăşesc valoarea de 13 lei pe zi. În prezent, cheltuielile cu indemnizaţiile de deplasare oferite angajaţilor sunt deductibile fiscal dacă nu depăşesc de 2,5 ori nivelul pentru instituţii publice (adică un total de 32,5 lei).
"Principalele propuneri de modificare aduse Codului fiscal sunt în opinia mea o bună continuare a OUG 34/2009 prin care s-a introdus impozitul forfetar, pentru a combate efectele crizei.
Practic, se doreşte mutarea impozitării de la persoanele juridice la persoanele fizice, ceea ce va avea impact direct în scăderea puterii de cumpărare şi, implicit, în consum", a mai spus David.
Luminiţa Ristea, managing partner al firmei CRG Nexia, specializată în servicii de audit, contabilitate, consultanţă fiscală şi consultanţă în afaceri, crede că o altă măsură propusă - cea de declarare şi plată anticipată a impozitului pe profit, realizată pe baza unor estimări în urma rezultatelor din anul anterior - este benefică pentru cei care au afaceri în creştere.
"Această măsură presupune mai puţină birocraţie şi un risc de plată mai ridicat, pentru că dacă o companie are pierderi la finalul anului sau un profit mai mic decât cel estimat riscă să plătească în plus la impozitul pe profit. Principalul avantaj este că nu se mai fac declaraţii şi plăţi trimestriale, ci plata impozitului pe profit se face anual, când se plăteşte şi diferenţa dintre impozitul estimat şi cel real", a spus Ristea. Ea crede că principalii beneficiari ai acestei măsuri sunt firmele cu activităţi sezoniere, care au perioade de vârf numai în două trimestre, cum sunt cele din domeniul turismului.
"Plata anticipată a impozitului pe profit este o măsură neaplicabilă, pentru că nu se poate utiliza în cazul firmelor care raportează pierderi fiscale în 2011 şi microîntreprinderilor. Singura categorie care ar beneficia de pe urma acestei măsuri o reprezintă companiile cu activitate sezonieră, cu activitate preponderentă numai în primele trei luni ale anului, de exemplu firmele ce comercializează produse pentru domeniul agricol, care vând îngrăşăminte sau alte produse chimice", a mai spus David.
O altă modificare propusă arată că autorităţile fiscale nu vor lua în considerare tranzacţiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv, adică o persoană care nu a depus timp de şase luni declaraţiile fiscale, însă consultaţii spun că, în practică, există numeroase cazuri în care firmele ajung din eroare pe lista contribuabililor inactivi, iar procedura de reactivare a activităţii este greoaie şi se întinde pe o perioadă îndelungată de timp.
"Aceste lucruri dezavantajează atât contribuabilul respectiv, dar şi partenerii acestuia, care de cele mai multe ori nu au cunoştinţă despre inactivitatea po ten ţialilor clienţi sau furnizori. Contribuabilii ajung să fie obligaţi să îşi verifice zilnic partenerii de afaceri dacă sunt declaraţi inactivi sau nu, iar acest lucru nu este suficient, deoarece baza de date a Ministerului de Finanţe se actualizează greoi", a mai spus Valentina Sgarbură, care este şi vicepreşedinte al Asociaţiei Profesionale a Economiştilor şi Con tabililor din România (APEC).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
