Listarea IAG la Londra de la sfârşitullunii ianuarie nu putea fi decât "de mare clasă", după cum spunetot timpul, atunci când caracterizează zborurile British Airways,country managerul companiei în România, EmilDelibashev.
Ianuarie 2010 a adus, în sfârşit,oficializarea fuziunii dintre British Airways şi Iberia şi creareacompaniei IAG (International Airlines Group), care a intrat pebursa londoneză în 24 ianuarie.
În debutul listării, noua companie afost evaluată la 5,3 miliarde de lire sterline (8,5 miliardedolari), având astfel o capitalizare mai mare decât rivalul său,alianţa Air France-KLM (cu o valoare de piaţă de 5,4 miliardedolari) şi apropiindu-se de liderul pieţei din acest punct devedere - Lufthansa, care este evaluată la 9,7 miliardedolari.
După oexpectativă de mai mulţi ani în care s-au consolidat cei doi liderieuropeni, planul postfuziune al BA şi Iberia este de a acţiona ca oplatformă pentru achiziţia a noi companii, după cum declara WillieWalsh, CEO-ul IAG, la lansare.
Reacţiile nu auîntârziat să apară, iar analiştii internaţionali au avansat ideeacă, dacă IAG doreşte putere globală, trebuie să câştige multă cotăde piaţă în afara Europei.
"Fuziunea esteun pas, dar nu sfârşitul călătoriei", comenta Laurie Price,director de strategie aviatică la Mott MacDonaldGroup.
În tot acesttimp, la Bucureşti, fuziunea e aşteptată cu interes: se va întâmplaefectiv în aprilie, când cele două companii îşi vor unioperaţiunile. Deocamdată nu se ştie dacă şefii filialelor localeale BA vor prelua conducerea întregii viitoare entităţi; exemplular putea porni de sus în jos, dat fiind că Walsh a preluatconducerea IAG pe plan mondial.
În România,Iberia are o reprezentanţă de vânzări, condusă de Cristian Robescu,care a lucrat anterior ca director adjunct în cadrul Alitalia înRomânia.
Biroul BA estecondus de mai bine de trei ani de Emil Delibashev, managerul deorigine bulgară care a condus până în 2007 filiala British Airwaysdin Bulgaria. După preluarea biroului de la Bucureşti, portofoliullui Delibashev - care este şi ambasador British Airways - s-aextins din primăvara lui 2009 la toată zona Balcanilor (României,Bulgariei şi Moldovei li s-au adăugat Croaţia, Serbia şiMuntenegru, Macedonia, Albania şi Kosovo, Bosnia şi Herţegovina),adică 41 de zboruri pe săptămână sau 66 în orarul devară.
Numărulzborurilor coordonate de managerul bulgar s-a menţinut în 2010 camla acelaşi nivel, crescând la 43 pe săptămână prin adăugarea a încădouă zboruri săptămânale de la Dubrovnik.
Din nefericire,2010 nu a fost tocmai un an care să priască extinderii, după cumspune Emil Delibashev. Vânzările companiei din România au scăzut cu20% în termeni de număr de pasageri şi cu 15% din punctul de vedereal valorii.
În ianuarie2011 însă, trendul descrescător s-a oprit, iar vânzările biletelorpremium (business class şi first) a crescut cu 60%, în timp cebiletele la clasa economică au înregistrat o creştere mai mică, de10-15%. Tot în ianuarie 2011, gradul de ocupare a aeronavelor aajuns la 74% pe zborurile de dimineaţă şi la 70% la zborurile deseară.
Cea mai maremulţumire a lui Emil Delibashev este numărul în creştere avânzărilor de la business class, managerul menţionând că pezborurile de vineri şi luni sunt ocupate până la 30 de locuri labusiness class, numărul mediu al locurilor premium vândute decompaniile aeriene cu plecare din România fiind de 8-10 persegment.
"Nu am maivăzut până acum grupuri de 20 de persoane care să zboare businessclass de la Bucureşti la Miami", spune Delibashev, precizând că unastfel de bilet s-a vândut în luna ianuarie, având ca destinaţiecel mai cerut aeroport de peste ocean, din punctul de vedere alvânzărilor din România. Miami a detronat în această iarnă Montreal,care a fost cea mai vândută destinaţie lung-curier de la Bucureştianul trecut. Oricum, zborurile transatlantice reprezintă cel maibun segment al companiei britanice la Bucureşti, în condiţiile încare, anul trecut, şase din zece pasageri români care călătoresc cuBritish Airways, pe ruta Bucureşti-Londra, şi-au continuat zborulpe curse transatlantice (de lung curier), către destinaţii din SUA,Africa sau Asia.
"Zboruriletransatlantice vor susţine revenirea businessului", spune countrymanagerul BA.
Cea mai marenemulţumire a lui Delibashev e legată însă de zborurile scurte, maiprecis de pasagerii care merg de la Bucureşti la Londra: "Suntfoarte încântat de ceea ce se întâmplă pe segmentul lung curier,dar clar trebuie să îmbunătăţim situaţia pe zborurile către Londraşi să ne întoarcem la cifrele din 2008".
În acest sens,compania a lansat o nouă ofertă de 49 de euro pe segmentBucureşti-Londra (92 de euro cu toate taxele incluse), sperând sărevitalizeze vânzările şi să atragă cât mai mulţi pasageri dinsprecei care călătoresc la Londra cu low-cost.
La Londra, peaeroportul Luton, zboară de la Bucureşti companiile low-cost WizzAir şi Blue Air, dar şi companiile TAROM şi AerLingus.
Emil Delibashev este optimist în privinţaurmătoarelor luni şi mai ales a viitoarei fuziuni cu Iberia:"Suntem pe o pantă de creştere, condusă de vânzările premium, şisper să atragem cât mai mulţi pasageri noi odată cu vânzarea debilete împreună cu Iberia".
Până la urmă, un zbor lung curier cuescală la Londra la plecare şi la Madrid la întoarcere este visuloficialilor celor două companii încă din 2008, când au începutdiscuţiile referitoare la fuziunea dintre cele douăcompanii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
