"Dobânda trebuie să scadă undeva la 7-8% pe an pentru ca finanţarea în lei pe termen lung să devină sustenabilă, dar pentru aceasta dobânzile la depozite trebuie să scadă la 3-4% pe an. Marjele de dobândă au mai scăzut, dar acum vedem o presiune mai mare pe dobânzile la depozite", a declarat Diosi.
El apreciază că acum este momentul oportun pentru ca statul să vină cu mai multe programe de subvenţionare a dobânzii la credite pentru a încuraja finanţările în lei.
Costul mediu la creditele în lei pentru populaţie şi firme ajungea la aproape 11% pe an la sfârşitul lunii octombrie, potrivit datelor BNR. Bonificaţia medie la depozite ajungea la 6% pe an, dar în ultimele săptămâni mai multe bănci au mărit miza pe resursele atrase de la clienţi şi plătesc dobânzi de peste 7% pe an la lei.
Mai multe grupuri financiare străine au probleme cu lichidităţile şi au trasat directive clare subsidiarelor locale să găsească surse de finanţare locale deoarece vor primi din ce în ce mai puţin finanţare din străinătate.
Diosi spune că nu este şi cazul grupului OTP, care are suficientă lichiditate pentru a susţine afacerile locale, astfel că banca nu intenţionează să plătească dobânzi mai mari pentru a atrage bani de la clienţi. Banca bonifică dobânzi de 5-6% pe an la depozitele atrase de la populaţie. "Raportul credite/ depozite nu este cel mai bun pentru că avem linii de finanţare pe termen lung de la banca-mamă. Vrem să atragem mai multe resurse locale, dar nu intră m în lupta pe dobânzi. Clienţii încep să înţeleagă avantajele unei relaţii pe termen lung cu o bancă şi nu mai pleacă la prima ofertă", spune şeful OTP.
El consideră totuşi că există suficientă lichiditate în piaţă şi creditarea pe termen scurt în lei nu ar trebui să fie afectată de creşterea dobânzilor la depozite, mai ales că marjele la aceste tipuri de finanţări sunt mai ridicate. La creditele pe termen lung, piaţa are însă în continuare cerere de euro pentru că mulţi clienţi nu au capacitatea de a plăti dobânzi mari o perioadă foarte lungă de timp.
BNR încearcă să restricţioneze accesul populaţiei la creditele în valută şi a adoptat un nou regulament care prevede un nivel mai ridicat al avansului la creditele ipotecare şi garanţii suplimentare la creditele de consum. Totodată, perioada maximă de rambursare la creditele de consum a fost limitată la cinci ani.
"Nu cred că o să avem probleme cu implementarea noilor reglementări. Lucrurile începuseră să intre pe o pantă periculoasă în cazul creditelor de consum. Este mai dificil cu vânzarea creditelor de nevoi personale cu ipotecă, dar vom găsi alte soluţii. Multe din aceste credite erau luate de persoane care voiau să-şi înceapă propria afacere." Diosi afirmă că cererea pentru credite de consum a crescut vizibil în ultima perioadă, iar vânzările de credite au fost în octombrie şi noiembrie cu 30% mai mari decât în perioada iulie-septembrie.
Multe din credite sunt în continuare refinanţări sau consolidări de datorii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
