"În acest mediu este extrem de dificil să creşti şi chiar să-ţi faci planuri. Dacă există o nevoie medicală stringentă, care nu este satisfăcută, atunci piaţa va creşte, pentru că oamenii vor solicita îngrijire medicală", a spus Paul Lirette pentru Ziarul Financiar.
Responsabil pentru 12 pieţe din regiune (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria, România, Bulgaria, Cipru, Malta & Gibraltar), Lirette, 49 de ani, vede perspective semnificative de creştere pe termen lung în ceea ce priveşte România.
Cel mai mare exportator farma?
Divizia din România a GSK se află pe locul 5 în topul celor mai mari jucători din industria de medicamente, cu co cotă de piaţă de 6% şi vânzări de 591 mil. lei (140 mil. euro) în perioada iulie 2010 - iunie 2011, potrivit datelor companiei de analiză şi cercetare de piaţă Cegedim România.
Cifrele sunt aferente vânzărilor pe piaţa internă şi le includ şi pe cele ale fabricii Europharm.
Pe de altă parte însă, circa 13-14% din vânzările din Europa Centrală şi de Est sunt generate în România, iar Lirette menţionează că România este "un contributor important" la creşterea din regiune.
"Pentru noi, România este a doua ţară ca mărime din Europa Centrală, după Polonia, şi a şaptea din Uniunea Europeană.Este o ţară în care ne dorim să continuăm să investim şi unde vedem oportunităţile pe termen lung (…)", a mai spus Lirette.
Potrivit unor informaţii disponibile la finalul lunii mai, GSK îşi bugetase anul acesta investiţii de 21 mil. lei (5 mil. euro) în fabrica Europharm de la Braşov pe care o deţine, unul dintre proiecte fiind un laborator ce va fi finalizat în 2012. Investiţiile au fost anunţate în condiţiile în care compania exportă medicamente produse la Braşov în peste 50 de ţări din întreaga lume.
Europharm a fost de altfel în 2010 cel mai mare producător după cifra de afaceri, în condiţiile în care s-a menţinut peste pragul de 90 mil. euro în 2010, potrivit calculelor ZF. GSK a cumpărat Europharm la începutul anilor 2000 de la omul de afaceri Mihai Miron.
În 2010 producţia fabricii a crescut în volum cu 57% faţă de 2009 şi a atins 42,3 mil. unităţi. Totodată, nivelul exporturilor a atins 43% din producţia totală.
"Fabrica din Braşov a trecut prin schimbări substanţiale, de la o fabrică în care se produceau în principal medicamente generice pentru piaţa locală, către o fabrică (…) ce exportă produsele GSK în ţări din întreaga lume. Producem la Braşov şi medicamente inovatoare, respectiv de curând am început să producem medicamente folosite în tratamentul HIV şi al bolilor sistemului nervos central", a mai spus şeful regional al GSK.
În legătură cu alte investiţii la Braşov, el are însă un ton rezervat şi vorbeşte despre modalitatea în care preţul este stabilit.
"Pe fondul mecanismului de stabilire a preţului la medicamente, diferit în fiecare ţară, legislaţia actuală din România în privinţa preţurilor nu încurajează companiile să producă medicamente în România şi apoi să le exporte la un preţ competitiv", a mai spus Lirette.
În România, preţul medicamentelor care se eliberează pe bază de prescripţie medicală este stabilit de către autorităţi printr-un mecanism complex care compară nivelul din alte state şi ia în calcul minimul dintre acestea. În cazul medicamentelor care se eliberează fără prescripţie (aşa-numitele OTC-uri) preţul nu este reglementat.
Despre Europa Centrală şi de Est: o regiune cu potenţial
În legătură cu evoluţia regiunii central-europene, Lirette este de părere că are potenţialul de a deveni cea mai mare piaţă a GSK din Europa din punctul de vedere al creşterii.
"În cei peste 20 de ani de la căderea regimului comunist în Europa, GSK a înregistrat o creştere constantă în ţările din centrul şi estul continentului .
Sistemele de sănătate din aceste ţări aveau diferite forme la sfârşitul epocii comuniste, iar diferenţele faţă de statele din Europa de Vest erau uriaşe. Şi, chiar dacă reformarea vechiului sistem a început încet în prima parte a anilor '90, sistemele au început să se îmbunătăţească", a mai spus Lirette.
Cu toate acestea, managerul afirmă că diferenţele faţă de Europa de Vest se menţin destul de mari.
În România, în industria farma, statul a introdus din octombrie o nouă taxă, numită clawback, prin care vor fi taxaţi producătorii de medicamente pentru orice creştere a consumului peste nivelul aprobat prin bugetul de la începutul anului. Taxa va fi de fapt un procent care se va aplica tuturor compa niilor care au în portofolii medicamente incluse pe listele de gratuite şi compensate, indiferent dacă au crescut sau nu în vânzări.
Toate companiile sunt nemulţumite de această taxă şi susţin că deja finanţează sistemul prin termene mari de plată (de peste 300 de zile) şi prin preţurile extrem de mici. În România, GSK are în portofoliu produse precum Seretide (pentru tratarea afecţiunilor respiratorii, care este şi cel mai bine vândut medicament din România din punctul de vedere al valorii, potrivit datelor IMS Health), Retrovir (HIV) şi altele.
Compania are în portofoliu şi vaccinuri, dar şi OTC-uri. Piaţa de medicamente trece de 2 mld. euro anual, iar cei mai mari jucători sunt Sanofi-Aventis, Roche, Novartis, Pfizer, GSK şi alţii.
- este vicepreşedinte & director regional pentru Europa Centrală în cadrul GSK din 2008 până în prezent
- are în subordine aproape 2.000 de angajaţi
- biroul său se află la sediul central al companiei din Brentford, Marea Britanie
- a început să lucreze în cadrul GlaxoWellcome Canada, în 1988, ca manager regional, şi a avut mai multe roluri în companie
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
