Noi considerăm această extindere un prim pasîntr-un program mai amplu, pentru că ambiţia noastră este ca înurmătorii doi ani să avem experienţe similare în mai multe oraşedin ţară. Ceea ce ne propunem prin proiecte de acest gen este caîmpreună cu profesionişti locali cu experienţă în ad ministrareacabinetelor proprii de audit şi consultanţă să oferim pe pieţelelocale acces la servicii de audit şi consultanţă la standardeinternaţionale în condiţii competitive de preţ", a declarat SilviuManolescu, managing partner al BDO.
BDO România este cea mai mare firmă de auditşi consultanţă de pe piaţa locală, după eşalonul întâi format dingiganţii BIG4.
În contextul crizei financiare şi economiceextinderea reţelelor prin deschiderea birourilor în alte oraşe aîngheţat în ultimii doi ani pe piaţa consultanţei, după ce 2008 afost anul extinderii în teritoriu a firmelor din Big Four (PwC,KPMG, Deloitte şi Ernst&Young) şi al angajărilormasive.
Pe lângă Bucureşti, giganţii BIG 4 au maideschis birouri în Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi sau chiar Chişinău(Republica Moldova).
Extinderea ulterioară a BDO în teritoriu vaurma un model similar lansării din Cluj având în vedere că o echipălocală de profesionişti este cel mai bun vector de comunicare pepiaţa locală a modului de lucru al BDO, a explicat Manolescu,susţinând că este convins că această strategie este una dintresoluţiile pe care piaţa le aşteaptă.
"Ceea ce am făcut în Cluj şi ne propunem săreplicăm în alte oraşe este un model de business în care transferămeficient metodologii noi şi abilităţi practice către cabinetelocale care vor opera complet integrate în reţeaua BDO. Nivelul dedezvoltare al infrastructurii actuale atât la nivel naţional, câtşi internaţional permite realizarea acestor proiecte. Integrarea nueste o chestiune uşoară, nu ne facem iluzii. Succesul va depinde deatragerea în acest proiect a unor echipe cu o cultură similară cu anoastră care să se constituie într-o bază comună încompatibilizarea modului de operare. Piaţa ne va spune în ultimăinstanţă şi cred că destul de repede dacă strategia noastră estebună sau nu."
Biroul BDO din Cluj va avea 10angajaţi coordonaţi de un partener local, iar cifra de afaceriestimată pentru 2011 este de 500.000 de euro.
Structura veniturilor pe linii debusiness va fi similară cu cea pe care BDO o are la nivelul actual,în sensul că jumătate dintre ele probabil vor fi din audit, iarrestul se va împărţi relativ uniform între celelalte linii debusiness, având în vedere şi experienţa angajaţilor, a menţionatManolescu, care estimează pentru anul viitor păstrarea unui trendpozitiv în ceea ce priveşte cifra de afaceri la nivelul BDORomânia. Având în vedere tendinţa de re trângere a reţelelorteritoriale în con textul cri zei, inclusiv la nivelul sectoruluibancar, şeful BDO susţine că mesajul pieţei pentru toţi furnizoriide servicii este că acestea sunt necesare în conti nuare, însătrebuie oferite la un preţ accesibil.
"Presiunea care se exercităasupra tarifelor în zona serviciilor, a volumului cererii seresimte desigur şi în industria noastră. Activăm în acelaşi mediufiind dependenţi de tendinţele ce se manifestă în economie.Analizăm cu atenţie structura de costuri şi o optimizăm. Ceea cepiaţa ne spune nouă, ca şi celorlalţi, este să facem în aşa felîncât să găsim soluţii în interiorul propriilor organizaţii, săredefinim procese, astfel încât să oferim clienţilor serviciile decare cu siguranţă au nevoie la un alt nivel de preţ, păstrândstandardul de calitate.".
Referindu-se la piaţa deconsultanţă, Manolescu susţine că pe piaţa de audit tarifele segăsesc în continuare sub o presiune semnificativă, cererea dinpunct de vedere numeric a clienţilor rămânând cam în aceleaşi cotecu anii anteriori. "Este de înţeles că volumul pieţei de auditeste, în cel mai bun caz, la nivelul anilor trecuţi."
În ceea ce priveşte consultanţafinanciară şi fiscală, şeful BDO crede că încă se manifestă o cotămai scăzută a cererii pe piaţă, în timp ce în zona de insolvenţăexistă în continuare o creştere a volumului potenţial de business,a vo lumului de muncă mai precis pentru că realizarea veniturilorîn proiecte de acest gen depinde de realizarea activelor, iar piaţaîncă nu a ajuns la nivelul la care să aibă apetit suficient deridicat pentru a prelua activele rezultate din procesele dereorganizare şi restructurare.
Parteneriatele public-privateonecesitate
Parteneriatele public - privatepentru proiectele de infrastructură sunt o prioritate, iar ţinta dedeficit bugetar pentru anul viitor merită o "relaxare controlată"în condiţiile în care diferenţa va fi direcţionată pentrufinanţarea unor astfel de proiecte care sunt absolut necesare,consideră Manolescu.
"Deficitul bugetar din 2011 arputea beneficia de o relaxare controlată în condiţiile în carediferenţa respectivă ar finanţa proiecte de infrastructură. Cumnecesitatea este greu de contestat, ar trebui găsite soluţii pentrua acorda parteneriatele public-private pentru proiectele deinfrastructură prioritatea cuvenită".
Şeful BDO a explicat că parteneriatelepublic-private trebuie să devină funcţionale, având în vedere căproiectele de infrastructură, atât de necesare şi atât deîntârziate în România, nu pot să devină realitate întrun orizontrezonabil de timp decât în nişte structuri de acest gen.
O altă prioritate pentru România,cu influenţe favorabile şi asupra infrastructurii, ar trebui să fieîmbună tăţirea gradului de absorbţie a fonduriloreuropene.
"Eu cred că dacă absorbţiafondurilor UE ar fi fost considerată ca o prioritate naţională -fără a folosi cuvinte mari -, s-ar fi găsit soluţii. Din păcate, eaeste de multe ori utilizată doar în discursul public fără a fiurmată de etapele definirii unui proces prin care aceste fonduripot fi atrase. Ca în orice decizie multicriterială, este o problemăde prioritate. Dacă absorbţia fondurilor UE ar fi pe primul loc înmod real în agenda spaţiului decizional politic, ea s-ar realiza cusiguranţă într-o manieră mai mare decât în prezent. Rata deabsorbţie actuală prezintă un potenţial semnificativ deîmbunătăţire."
În ceea ce priveşte atragereainvestiţiilor străine, şeful BDO susţine că ceea ce poate să facăstatul la nivel de politică economică este definirea şi comunicareaunei strategii fiscale pe o perioadă de trei sau cinci ani astfelîncât investitorii nerezidenţi să îşi poată schiţa măcar planurilede afaceri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
