"Lăcătuş mecanic de meserie, tata a mers în '91 lanişte prieteni din Germania şi acolo a văzut că exista peste totprodusul acesta (pavaje - n. red.). S-a gândit că şi în România arputea face aşa ceva, astfel că, întorcându-se acasă, a cumpăratnişte prese de vulcanizare, pe care le-a adaptat, şi a fabricattrei utilaje artizanale, care aveau o capacitate iniţială deproducţie de doar 16 metri pătraţi de pavele pe zi", povesteşteEmil Goţa, directorul general al companiei Elis Pavaje şi unuldintre cei doi fii ai fondatorului companiei, Elisiu Goţa. Originardin Petreşti, judeţul Alba, Elisiu Goţa a văzut prima oară paveleîn Germania, în curtea unei biserici. La 20 de ani de atunci,familia sa are un business cu rulaj anual de 14 milioane de euro.Compania deţine în prezent două unităţi de producţie la Petreşti,judeţul Alba, şi la Stoeneşti, judeţul Prahova, cu o capacitate deproducţie de 8.000 de metri pătraţi pe zi, şi a investit de-alungul timpului circa 15 milioane de euro pentru dezvoltareaafacerii, iar anul acesta are în plan investiţii de încă un milionde euro.
Începutul a fost incert, mai ales că piaţa locală nuavea, la începutul anilor '90, noţiunea de pavare a curţii,povesteşte Emil Goţa: "Am început destul de greu, toată lumea îispunea tatei: eşti nebun, faci pietre". Primul client a fost curteaproprie a antreprenorului din Alba, care a folosit drept mostrăpentru eventuale alte comenzi. Primii clienţi în adevăratul sens alcuvântului au fost însă saşii reveniţi în ţară după revoluţie,prima comandă fiind a unui sas care avea afaceri în România, lângăSibiu, şi care a cerut 100 de metri pătraţi depavele.
Piaţa a început să descopere încet-încet rolulsuprafeţelor pavate abia după anul 1995, atât din punct de vedereestetic, cât şi din perspectiva faptului că pot fi uşor înlocuite.Odată cu percepţia pieţei a început să crească şi businessul, iarfamilia Goţa a investit în capacităţi de producţie, aducând utilajesemiautomate şi automate din Italia şi Germania pentru a susţinedezvoltarea firmei.
Anul trecut compania a înregistrat afaceri de 57milioane de lei (13,5 milioane de euro), în scădere cu 5% faţă deanul anterior şi cu peste 10% faţă de 2008, cel mai bun an alcompaniei. Marjele de profit în acest business nu sunt foarte marişi au variat de la an la an. În 2010, spre exemplu, compania a avutun profit de 1,5 milioane de lei (356.000 de euro), ceea ceînseamnă o marjă de profit de circa 2,6%, explică Goţa: "Profitul acrescut faţă de 2009 (când se ridica la circa 55.000 de euro,potrivit Registrului Comerţului - n. red.), însă este mai mic decâtîn 2008 (circa 1 mil. euro - n. red.)".
Goţa spune însă că declinul businessului este doarvaloric, pentru că, din punctul de vedere al volumelor vândute, s-aconsemnat şi un uşor avans. Pe de altă parte însă, primul trimestrual lui 2011 a mers chiar mai bine decât perioada similară a lui2010, în condiţiile în care comenzile au revenit: businessul acrescut cu 38%, până la 6,5 milioane de lei (circa 1,5 milioane deeuro): "Avem comenzi concrete, iar toate anunţurile privinddezvoltarea de centre comerciale sau lanţuri de magazine ne fac săsperăm că piaţa pe care activăm va mai creşte". Şi asta pentru căorice salt al pieţei de construcţii poate deveni un plus pentruproducătorul de pavaje. Media contractelor pe care Elis le-a avutse ridică la 10.000 de metri pătraţi.
Cea mai mare comandă, în 2007, a fost de 50.000 demetri pătraţi pentru hipermarketul Real din Sibiu, urmată de o altăcomandă de 20.000 de metri pătraţi pentru Petrom City, sediul de130 de milioane de euro al celei mai mari companii din România, cea fost inaugurat la sfârşitul anului trecut. De asemenea, companiaa mai livrat pavaje pentru hipermarketul Carrefour din DrobetaTurnu Severin, magazinele de bricolaj Obi din cartierul bucureşteanBerceni şi Ploieşti sau pentru magazinul Hornbach din Corbeanca.60% din pavelele livrate de companie merg direct către firmele deconstrucţii care dezvoltă proiectul, iar o reţea de 150 dedistribuitori vinde cam 30% din producţie. "Mai vindem şi în reţelede bricolaj, precum Dedeman, dar şi direct către instituţii publicepentru proiecte mai mici", spune antreprenorul dinAlba.
Preţul unui metru pătrat de pavaje depinde de grosimeşi culoare, însă variază între 30 şi 60 de lei. "În ultimul timp,cel mai bine a mers produsul cel mai ieftin", spune Goţa, remarcândastfel o oarecare schimbare în comportamentul de consum alclienţilor săi, pe fondul crizei. Pavarea unei curţi cu o suprafaţămedie, de până în 100 de metri pătraţi, ajunge să coste până la20.000 de lei noi, iar pavelele gri, roşii sau verzi au devenit unfel de must-have printre proprietarii de case lacurte.
Familia Goţa este încrezătoare în revenirea economieişi implicit a pieţei de construcţii şi astfel a planificatinvestiţii de aproximativ un milion de euro în 2011, banii urmândsă meargă atât către construcţia unei hale şi achiziţia unorutilaje noi, cât şi către retehnologizarea liniilor de producţiedeja existente. Goţa nu exclude însă nici varianta achiziţiei unorjucători mai mici. Investiţia programată pentru anul acesta va fifinanţată din surse proprii în proporţie de 20%, compania urmând săcontracteze un credit bancar pentru a completasuma.
Potrivit estimărilor companiei, piaţa locală apavajelor şi a prefabricatelor mici se ridică în prezent la 75 demilioane de euro, în condiţiile în care, din punct de vederecantitativ, se află undeva la 9 milioane de metri pătraţi. Piaţa nua scăzut mult faţă de anii de vârf, în condiţiile în care, în anii2009 şi 2008, piaţa materialelor de construcţii, în ansamblu, s-acontractat cu 28, respectiv 15 procente. Antreprenorul din Alba areo explicaţie: "S-a construit foarte mult în anii de dinainte decriză, iar pavajele se folosesc în ultima fază a proiectului deconstrucţie - înainte de criză nu toate proiectele apucaseră săajungă la stadiul de pavare". Cu alte cuvinte, piaţa nu a avut timpsă crească chiar atât de mult în anii de boom încât să cunoască înperioada de criză un recul abrupt.
Compania speră la veşti bune şi în ceea ce priveştepiaţa imobiliară, chiar dacă optimismul acesta este destul demoderat: dacă anul trecut 30% din businessul Elis Pavaje a fostgenerat de segmentul rezidenţial, în 2011 Goţa spune că aceastăpondere va creşte uşor, la 35%. Tot anul trecut 60% din afacerilecompaniei au fost asigurate de proiectele industriale, iar restulde 10%, de contractele cu diferite instituţiipublice.
Ieşirea pe pieţele externe nu pare deocamdată o ideebună - Goţa spune că transportul pe distanţe mari este mult preascump pentru a face rentabil exportul din România către alte ţări:"Există şi varianta să deschidem o fabrică în altă parte, dacăvedem că o piaţă externă are potenţial, dar deocamdată nu avemplanuri concrete în acest sens". Dar familia Goţa nu produce doarpavaje: acestea aduc 60% din rulajele companiei din Alba, în timpce bordurile, produse tot de Elis, generează 25-30% din vânzări,iar restul sunt produse precum rigolele, materiale de rostuit,blocheţi, bolţari sau jardiniere. De altfel, compania a investitanul trecut 200.000 de euro şi pentru achiziţia unei licenţe deproducţie de la compania americană Keystone pentru producţia deblocheţi (blocuri modulare pentru ziduri de sprijin din pământarmat - n. red.). Diversificarea producţiei nu are de-a face cucererea pentru pavele, care pare a fi în creştere, ci mai degrabăcu strategia de business a familiei Boţa de a putea da clienţilorun procent din ce în ce mai mare din necesarul de materiale al uneiconstrucţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
