Cantitatea de cereale va fi cu 15% mai mare însă banii obţinuţi în urma vânzării ar putea fi cu o treime mai mulţi. Astfel, grâul ar putea aduce în conturile fermierilor 1,3 miliarde de euro, cei care au mizat pe porumb vor încasa la toamnă aproape două miliarde de euro, în timp ce recolta de floarea-soarelui şi cea de rapiţă valorează împreună 800 de milioane de euro.
"Recolta din acest an este mai bună decât cea de anul trecut. Cantitativ este superioară însă calitativ pot spune că este fără precedent. În exploataţia din Insula Mare a Brăilei am avut un randament de 6 tone/hectar, iar la Piatra-Neamţ am obţinut 7 tone/hectar. Am pierdut însă 1.000 de hectare de grâu din cauza inundaţiilor", spune Culiţă Tărâţă, care exploatează 56.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, cea mai mare suprafaţă agricolă deţinută de o companie în România.
Recolta de grâu, estimată la 7 milioane de tone, s-ar putea ridica în bani la 1,3 miliarde de euro, cu 40% mai mult decât în anul precedent, la un preţ mediu de 180 euro/tonă pe piaţa locală. În pieţele internaţionale preţurile sunt mai mari cu 5%-10% decât cele din România, unde nu există o bursă a cerealelor.
La Paris contractele futures pentru grâu cu livrare în noiembrie se tranzacţionau ieri pentru 200 de euro/tonă, în creştere cu 1,5% faţă de ziua precedentă.
Deşi recolta este încă în câmp, producători de porumb de pe piaţa locală spun că vom avea cu siguranţă o producţie mai mare decât cea de anul trecut.
Recolta de porumb va atinge 10,4 milioane de tone, în creştere cu 15% faţă de anul trecut, potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii (MADR).
Această cantitate ar putea aduce în conturile fermierilor circa 1,9 miliarde de euro, având în vedere un preţ de 180 de euro pentru o tonă de porumb. Ieri pe bursa din Chicago contractele futures pentru porumb cu livrare în septembrie se tranzacţionau pentru 276 de dolari (186 euro)/tonă.
Agricultorii români vor fi pe plus şi la culturile de rapiţă sau floarea-soarelui. În cazul rapiţei, unde producţia va fi de 0,8 milioane de tone, similară cu cea de anul trecut, agricultorii vor câştiga din preţurile-record, care sunt cu o treime mai mari decât cele de vara trecută. La Paris o tonă de rapiţă eră vândută ieri cu 421 de euro/tonă, în creştere cu 4,75% faţă de ziua anterioară.
De cealaltă parte, recoltele de floarea-soarelui se vor ridica la 1,5 milioane de tone, fiind cu 20% mai mari faţă de cele de anul trecut, potrivit datelor MADR. Împreună, rapiţa şi floarea-soarelui vor aduce în economie circa 800 de milioane de euro în acest an.
Deşi silozurile sunt încărcate acum doar cu rapiţă şi grâu, atât marii producători, cât şi cei care exploatează câteva hectare spun la unison că plusul din agricultură nu este doar pe hârtie, ci şi în câmp.
Porumboiu, Tărâţă şi Anghel câştigă împreună 65 mil. euro din recolta de grâu, au 5% din total
Adrian Porumboiu, Culiţă Tărâţă şi Mihai Anghel, trei dintre cei mai mari producători agricoli din România, au obţinut în acest an producţii-record de grâu care se ridică în total la 330.000 de tone. Valoarea producţiei totale a celor trei agricultori se cifrează la 65 de milioane de euro, având în vedere cotaţia de 200 de euro a grâului pe pieţele internaţionale.
"În acest an recolta a fost mai bună atât calitativ, cât şi cantitativ. Este un an excelent. Nu numai la grâu recoltele sunt foarte bune, ci şi la rapiţă şi porumb. Ploile din aceste zile mi-au salvat recolta de porumb", spune Adrian Porumboiu.
Omul de afaceri a recoltat în total 145.000 de tone grâu, cu 15% mai mult decât în anul anterior, aceasta fiind şi cea mai mare producţie din ultimii trei ani. Dacă anul trecut recolta de grâu a lui Porumboiu s-a ridicat la 126.000 de tone, în 2009 omul de afaceri a obţinut 92.500 de tone, iar în 2008 recolta s-a cifrat la 142.000 de tone.
Deşi mulţi producători agricoli se grăbesc să vândă grâul imediat după recoltă, Porumboiu spune că va procesa o mare parte din recoltă în cadrul companiilor sale.
"Nu vând grâul pentru că îl procesez, iar rapiţa o folosesc pentru biodiesel sau ulei. Însă dacă obţin un preţ bun, bineînţeles că o să o vând la export", explică el.
Mai mult, fostul arbitru subliniază că deşi avansul cantitativ este important, realul plus este că aproape întreaga recoltă de grâu din acest an este panificabilă.
"În general grâul românesc este de calitate.România are marfă de calitate însă acest an este de excepţie. Aproape tot grâul este de panificaţie.Spre exemplu, anul trecut doar două milioane de tone au fost de calitate superioară", povesteşte el.
Şase tone de grâu la hectar în Insula Mare a Brălei
Culiţă Tărâţă, care exploatează prin intermediul TCE 3 Brazi 56.000 de hectare de teren agricol, cea mai mare suprafaţă lucrată de o companie în România, a obţinut în acest an 116.000 de tone de grâu, în creştere cu aproape 30% faţă de anul anterior.
O parte din grâul lui Culiţă Tărâţă a ajuns deja la companiile din industria de panificaţie, în timp ce restul aşteaptă până la toamnă în silozuri. "Am vândut o parte din grâu morarilor pentru că trebuia să dăm bani la bănci, pentru că avem o linie de credit. Nu l-am vândut traderilor pentru că morarii mi-au oferit un preţ mai bun. Spre exemplu, am vândut cu 195 euro/tonă în timp ce comercianţii îmi ofereau 170 de euro/tonă", explică Tărâţă.
Şi Mihai Anghel, care exploatează 25.000 de hectare prin intermediul Cerealcom Dolj, preciza în urmă cu o săptămână că a recoltat în acest an 66.000 de tone de grâu, cu 20% mai mult faţă de anul trecut, respectiv un avans de 10% faţă de 2009.
Şi agricultorii mici au de câştigat
Deşi nu investesc milioane de euro în tractoare, combine sau sisteme de irigaţii precum Adrian Porumboiu sau Culiţă Tărâţă, micii fermieri din România confirmă la rândul lor că au producţii bune, adăugând totodată că vor încasa mai mulţi bani decât anul trecut odată ce îşi vor goli magaziile.
"Am scos 3,5 tone de grâu la hectar. Am încărcat magazia cu 1.700 de tone în total. Cred că producţia o să fie cu 20% mai mare decât anul trecut. A fost şi vremea bună, dar am băgat şi mai mulţi bani în îngrăşăminte", spune Anton Draguinea, care exploatează în judeţul Olt 500 de hectare de teren.
El mai spune că trebuie să plătească arenda pentru ca apoi să vândă grâul.
"La noi o tonă de grâu se vinde cu 600 de lei.Nu ştiu dacă o să vând la preţul astă. Voi vedea după ce termin de plătit arenda oamenilor de la care am luat terenurile", spune el.
La un preţ de 600 de lei/tonă fermierul va încasa circa 250.000 de euro atunci când îşi va goli magazia.
În Teleorman Marian Neacşu, un alt producător, care a recoltat în acest an circa 100 de tone de grâu, spune că deşi nu are o recoltă mare, preferă să o ţină în magazie şi să o vândă la toamnă.
"Nu am vândut niciun bob. Chiar aseară am avut o ofertă de 740 de lei/tonă de la un comerciant şi nu am vrut să dau marfa", spune Neacşu, care exploatează 24 de hectare de teren.
Cele 24 de hectare de teren cultivate cu grâu îi vor aduce în acest an acestui agricultor circa 15.000- 16.000 de euro.
Tabară: Discutăm cu mai multe ţări pentru exportul de produse agroalimentare
Ministrul agriculturii Valeriu Tabără aflat în acest weekendul trecut la Zlatna, judeţul Alba, spune că autorităţile discută cu mai multe ţări în vederea exportului de produse agroalimentare, dar şi în vederea atragerii investitorilor străini în agricultura din România.
"Sunt discuţii în cee ce înseamnă valorificarea producţiei agricole. Zilele acestea ar fi trebuit să am o întâlnire cu oameni de afaceri şi cu o ambasadă. Se pleacă pe zonele acestea ale lumii unde este o cerere foarte mare de produse", a spus Valeriu Tăbară, citat de Mediafax.
Recent ministrul a anunţat că România a reuşit să redevină furnizor de grâu pentru Egipt, cel mai mare importator la nivel mondial, după 14 ani de absenţă pe această piaţă.
"Eu sunt convins că Egiptul poate să rămână un cumpărător la un nivel de peste 100.000 de tone. Nu trebuie să ne ferim de a vinde şi de a avea piaţă", a explicat Tabără.
Egiptul va importa în acest an zece milioane de tone de grâu, nivel similar cu cel din ultimii trei ani, potrivit datelor Departamentului pentru agricultură al Statelor Unite.
În altă ordine de idei, Valeriu Tabără a adăugat că vizita premierului Emil Boc în China vizează şi găsirea de investitori pentru finalizarea canalului de irigaţii Siret - Bărăgan.
"Unul din marile obiective pe care le-am transferat pentru discuţii cu partea chineză este canalul Siret - Bărăgan, pentru că am dori să modificăm principiile de irigaţii astfel încât costurile să se reducă şi să putem valorifica mai economic această apă pentru 750.000 de hectare", a explicat ministrul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
