Tranzacţia prin care statul vrea să vândă unpachet de 9,84% din Petrom (SNP), cea mai mare companie românească,va fi cea mai mare de până acum de pe Bursa de laBucureşti.
Oferta, estimată la 500 mil. euro, a înroşittelefoanele la începutul anului între Bucureşti, Londra, New Yorkşi chiar Moscova, cei mai importanţ i brokeri locali încercândsă-şi găsească parteneri între cele mai mari bănci de investiţiidin lume pentru a obţine de la stat mandatul de a vinde cele 5,5miliarde de acţiuni.
Niciun broker local nu poate să derulezesingur o asemenea vânzare şi de aceea trebuie să intre într-unconsorţiu.
Dacă până acum doi ani de zile niciun banchermare de investiţii din afară nu se scula din pat dimineaţ a pentruoferte mai mici de un miliard de dolari, acum toate băncile marisunt la uşa brokerilor locali şi şi-au activat toate relaţiilepentru a câştiga acest mandat, care ar putea să aducăintermediarilor între 5 şi 10 milioane de euro, acum în criză,această sumă este suficientă pentru orice bancher. Acordareamandatului se va face pe baza unui punctaj unde partea financiară,criteriu obiectiv, şi partea tehnică, criteriul subiectiv, vor aveaponderi egale.
Este de aşteptat ca telefoanele la cel maiînalt nivel, atât politic (Guvern şi PDL), cât economic, să suneîncontinuu pentru că dincolo de comisionul încasat, mandatulcâştigat reprezintă un trofeu pentru orice bancher deinvestiţii.
Bătălia se va da şi între casele de avocaturălocale deoarece la întocmirea prospectului de vânzare a acţiuniloreste necesar un consultant juridic.
Cu două săptămâni înainte de termenul limităpentru depunerea ofertelor s-au conturat deja patru consorţiiputernice între care se va da probabil lupta finală, fiecare dintreele fiind alcătuit dintr-o bancă străină şi un intermediarlocal.
Morgan Stanley, cel mai mare intermediar deoferte de acţiuni la nivel mondial în 2010, s-a aliat cu RaiffeisenCapital&Investments, firma de brokeraj locală care a fostimplicată în cele mai importante listări din ultimii şase ani de peBursă.
De partea cealaltă JPMorgan va merge înconsorţ iu cu BCR, cea mai mare bancălocală.
Ceamai influentă bancă de pe Wall Street, Goldman Sachs s-a aliat cuUniCredit CA IB Securities, în timp ce ING Bank va merge înconsorţiu cu o bancă elveţiană, cel mai probabil UBS, potrivit unorsurse din piaţa de capital.
Şi Citi ar fi interesată să intre în procesulde selecţie şi caută în prezent un partener local. Deutsche Bank seuită şi ea la tranzacţie, dar nu şi-a ales un partener, iar Bank ofAmerica scrutează şi ea lista brokerilor locali care au mairămas.
Tranzacţia de vânzare a pachetului de 9,84%din Petrom va da un reper de preţ pentru piaţa românească.Neoficial, statul vrea să-şi vândă acţiunile la un preţ care sădepăşească 0,4 lei/titlu, faţă de 0,375 lei cât este preţul actualdin piaţă. Piaţa românească, unde cea mai mare parte a banilorpopulaţiei şi investitorilor se duc în depozite sau în titluri destat, nu poate înghiţi o asemenea sumă - 500 de milioane de euro -şi de aceea este nevoie ca oferta să fie plasată şi clienţilor uneimari bănci de investiţ ii. Astfel, mari fonduri de investiţii, careau ocolit până acum bursa de la Bucureşti, şi-ar putea faceintrarea în piaţă, datorită reputaţiei intermediarului, dar şidatorită valorii ofertei, fiind o ocazie rară în care un investitorpoate veni cu câteva sute de milioane de euro dintr-odată pepiaţă.
De partea cealaltă există un interes alOMV-ului, acţionarul majoritar al Petrom cu 51%, de a cumpăra oricepachet disponibil. Mai mult decât atât, în cercurile politice, undese decide chiar şi cine va lua mandatul de intermediere, se puneîntrebarea ce se întâmplă în situaţ ia în care şi OMV vrea săcumpere acţiunile Petrom scoase la vânzare şi oferă cel mai bunpreţ.
Victor Cazana, şeful OPSPI - instituţ iastatului în subordinea Ministerului Economiei, care este din punctde vedere juridic deţinătoarea acţiunilor -, a declarat miercuri lao conferinţă a ZF că interesul statului este să-şi maximizezevaloarea încasată din această vânzare, deci nu contează cine vinecu oferta, adică poate să vină şi OMV. El a precizat însă că statulnu are intenţia de a negocia direct cu OMV, ci va plasa pachetul înpiaţă unde cel care va subscrie cel mai mult la preţul cel mai mareva lua cea mai mare parte a acţiunilor.
Pachetul majoritar de acţiuni al Petrom a fostcumpărat la finalul anului 2004 de grupul austriac OMV, care aplătit atunci statului român 670 mil. euro pentru un pachet de 33%din acţiuni şi după aceea au operat o majorare de capital de 800mil. euro prin care şi-au majorat participaţia la 51%, dar statulnu a mai luat nimic.
OMV, grup controlat de statul austriac şi IPIC- un fond de investiţii suveran din Abu Dhabi, a început un ampluproces de restructurare a companiei, astfel încât după şase ani aajuns cu Petrom la afaceri de 4,4 miliarde de euro şi un profitrecord pentru anul 2010 de 520 mil. euro. Când statul eraproprietar, înainte de privatizare, Petrom marca o pierdere de 240mil. euro. Dacă în privinţa rezultatelor financiare sunt plusurievidente, în ceea ce priveşte evoluţ ia acţiunilor la Bursă, plusullasă de dorit după şase ani. De la 0,2158 lei/acţiune cât a fostpreţul plătit de OMV, acum la Bursă acţiunile se tranzacţ ioneazăla 0,375 lei. "Dacă puneai banii la bancă, în toată aceastăperioadă, cam tot atât câştigai", se plânge unbroker.
Pe vârful creşterii economice, acţiunilePetrom ajunseseră la 0,63 lei, iar în mijlocul crizei financiare,la începutul lui 2009, scăzuseră la 0,12lei.
Pentru cea mai mare companie din România,pentru rezervele de petrol şi gaze deţinute, câştigul statuluiversus oferirea pachetului de control şi pierderea deciziei într-unsector strategic este infim. Guvernul Năstase a încheiat tranzacţia cu OMV luând în considerare un preţ al barilului care învârteaîn jurul a 20 de dolari. Niciun raport al consultanţ ilor angajaţide statul român la vremea respectivă, băncile ING şi Credit SuisseFirst Boston, nu prevedea un preţ al barilului de 100 de dolari,cât este în prezent. Consultanţii au încasat atunci peste 20 demilioane de dolari.
Din 2004 încoace acuzaţiile la adresa acesteitranzacţii au curs încontinuu, dar nimic nu s-a schimbat. Dacăpreşedintele Băsescu cerea la începutul mandatului lui, în 2005,desecretizarea contractului încheiat de rivalul lui Adrian Năstaseîn octombrie 2010, în poza de la Cotroceni preşedintele făceaconversaţie amicală cu şeful OMV WolfgangRuttenstorfer.
Directorul executiv al Petrom Mariana Gheorgheeste şi preşedintele Consiliului Investitorilor Străini dinRomânia, o organizaţie care are uşi deschise la Cotroceni şi alecărei idei de relansare economică au fost preluate de preşedinteleBăsescu şi adoptate de Guvern.
Statul mai deţine în acest moment 20,6% dinacţiunile Petrom, din care 9,84% le oferă la vânzare. FondulProprietatea, controlat în prezent tot de stat, dar administrat decompania americană de investiţii Franklin Templeton, deţine 20,1%din acţiuni. Pe Bursă, free-float-ul (acţiunile libertranzacţionabile) este de circa 6%.
Miza la Petrom pentru următorul deceniu esteliberalizarea preţului la gaze pe piaţa românească. Afacerilecompaniei s-ar putea mări cu un miliard de euro dacă preţul gazuluis-ar dubla, variantă cerută de toate grupurile străine energeticeşi susţinută de FMI. Petrom are în prezent jumătate din producţiade gaze, iar o liberalizare a preţului, care este reglementat acumde stat, ar fi o superafacere pentru că ar aduce şi un câştig decâteva sute de milioane de euro.
Petrom este una dintre câştigătoarele crizeipentru că a reuşit, într-o economie românească care s-a prăbuşit cu10% în ultimii doi ani, să majoreze preţurile la combustibili,urmărind fidel preţul barilului la nivelinternaţional.
În 2009 şi 2010, când din economie s-au topitafaceri de 11 miliarde de euro şi peste 20.000 de companii auintrat în insolvenţă, Petrom a câştigat aproape 700 mil. euro,într-o piaţă a combustibililor care la prima vedere parefragmentată, dar unde toţi jucătorii se aliniază în tandem la oricemişcare de preţ.Din punct de vedere politic şi al opiniei publice,vânzarea de către stat a acţiunilor Petrom va fi greu înghiţită,chiar dacă prin aceasta statul ar câştiga o sumă de bani ce ar fifolosită la plata datoriilor acumulate în timpulcrizei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
