Cargill opereazăîn total 18 silozuri în urma achiziţiei celui de la Drobeta-TurnuSeverin, capacitatea totală a acestora fiind de 500.000 tone. Aldoilea jucător de pe piaţă, compania germană Alferd C. Toepfer,controlează 8 silozuri, cu o capacitate totală de 100.000 detone.
Gabriel Popescu, profesoruniversitar-doctor, al Facultăţii de economie agroalimentară şi amediului din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, spunecă poziţionarea silozurilor marilor companii se explică prin nevoiaunei relaţii apropiate cu fermierii şi pentru a facilita exportulcerealelor pe Dunăre.
"Cargill are poziţii-cheie, se află înlegătură permanentă cu fermierii din România pentru că deţin toateprodusele de tip input (seminţe, fertilizatori - n.red.) necesare",spune Gabriel Popescu.
Profesorul universitar precizează că întrecut porturile din Galaţi şi Brăila au fost cele mai mari porturide cereale din ţara noastră, iar marile companii vor să beneficiezede acest lucru.
"Explicaţia poate fi că marile companii dinagricultură fac exporturi, dar şi că Brăila şi Galaţi au fost întrecut cele mai mari porturi de cereale de la noi din ţară", spuneGabriel Popescu.
În privinţa stocării rezervei de stat decereale, profesorul universitar spune că aceasta poate fi acum maimică decât în urmă cu 20 de ani.
"Până în 1990, rezerva de stat a Românieitrebuia să asigure hrana pentru 20 de milioane de oameni minimumcinci ani cu ajutorul produselor de bază. Acum se merge pereglementările Uniunii Europene, nu pot spune cu siguranţă cât timppoate asigura hrană rezerva de stat acum", spune profesorulFacultăţii de economie agroalimentară şi a mediului.
Reţeaua Cargill: 18 silozuri în sudulRomâniei
Silozurile Cargill deţin două silozuri înjudeţul Galaţi, unul în apropierea Dunării şi celălalt înapropierea judeţului Vrancea.În judeţul Brăila, americanii de la Cargill opereazăun siloz poziţionat la cinci kilometri de Dunăre.
În judeţul Călăraşi, Cargill are o prezenţăputernică din punctul de vedere al capacităţii de stocare, operândcinci silozuri.
Dintre toate silozurile din Ialomiţa, unulsingur, cel din apropierea oraşului Feteşti, se află pe cursulDunării, în timp ce alte trei sunt dispuse pe drumul european E60(Bucureşti- Urziceni-Slobozia-Constanţa), cel mai frecvent folosittraseu pentru ruta Bucureşti-Constanţa înainte de construireaAutostrăzii A2.
Compania americană Cargill nu se abate de lastrategia de a-şi dispune capacităţile de stocare în imediataapropiere a Dunării nici în judeţul Călărăşi, aici silozulaflându-se pe şoseaua de centură a oraşului cu acelaşinume.
În Teleorman, Cargill a adoptat o strategiesimilară celei din Ialomiţa. Compania americană operează în acestjudeţ cinci silozuri, cel de la Turnu Măgurele fiind pe cursulDunării, în timp ce alte două se află în apropierea oraşuluiAlexandria, iar ultimul este în apropierea judeţuluiArgeş.
În Olt, Cargill are un singur siloz situattot pe cursul Dunării lângă oraşul Corabia. În judeţul Dolj,gigantul american controlează două silozuri, unul dintre ele înapropierea oraşului Craiova, în timp ce al doilea urmează, conformstrategiei, cursul Dunării.
Ultima achiziţie a Cargill: cel maimare siloz din Mehedinţi
Cel mai nou siloz, care are o capacitate de44.000 de tone, se află tot pe cursul Dunării, în oraşulDrobeta-Turnu Severin, fiind cel mai mare din judeţ.
Silozul cumpărat de Cargill în Mehedinţieste cel mai mare din judeţ şi cel mai apropiat de Dunăre, fiinddeţinut în anii '90 de statul român prin intermediul Fabricii deNutrienţi Combinaţi, conform informaţiilor oferite de AdministraţiaNaţională a Rezervelor de Stat şi a Problemelor Speciale Mehedinţi(ANRSPS).
Directorul executiv al Cargill spune căpoziţia silozului va permite companiei să exporte pe Dunărecerealele din vestul României.
"Ne aşteptăm ca în acest fel să ducemcerealele din vestul României în alte ţări pe Dunăre", spuneSchuldt.
În Mehedinţi există alte două unităţi destocare a cerealelor, însă acestea au o capacitate mai mică decâtcea a silozului Cargill, conform ANRSPS.
Astfel, în comuna Şemian, la 10 kilometri deDrobeta-Turnu Severin, firma Semrom Oltenia deţine un siloz de6.000 de tone, în timp ce germanii de la Alfred C. Toepfer,competitorii Cargill, controlează şase unităţi de stocare cu ocapacitate de 1.000 de tone fiecare.
Alfred C. Toepfer stochează jumătatedin cereale în Giurgiu şi Mehedinţi
Compania germană Alfred C. Toepfer deţine întotal în România opt silozuri de cereale, cu o capacitate totală de100.000 de tone.
"Deţinem opt silozuri de cereale cu ocapacitate de 100.000 de tone, nu vrem să facem precizărisuplimentare în legătură cu acestea", a declarat CristianMihăilescu, Senior Trader al Alfred C. Toepfer.
Din datele de la Ministerul Agriculturii,dintre cele opt silozuri de cereale deţinute de Alfred C. Toepfer,pe lângă cel din Mehedinţi alte două se află în judeţul Giurgiu.Acestea sunt cumpărate la sfârştitul anului 2009 de la CerealcomGiurgiu. Capacitatea silozurilor Alfred C. Toepfer din Giurgiu seridică la 51.000 de tone în total.
Astfel, silozurile din Giurgiu şi Mehedinţiau o capacitate totală de 57.000 de tone, reprezentând pestejumătate din totalul potenţialului de stocare al companiei germaneîn România. Cargill, Alfred Toepfer şi Glencore, un alt mare traderde cereale, au avut anul trecut afaceri de circa un miliard de europe piaţa românească.Firmele rulează afacericu cereale de sute de milioane de euro cu doar câteva sute deangajaţi fiecare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
