Lansat în afaceri în anii '90 cu producţia de antigel, Guzu a fondat alături de fosta soţie, Irina, producătorul de vopsele Fabryo Corporation (fost Guzu Chim), cedat companiei suedeze de investiţii Oresa Ventures, şi producătorul de profile metalice Bau Profil, actualul Duraziv.
După ce a renunţat la Fabryo, unul dintre liderii pieţei de lacuri şi vopsele, Guzu a rămas cu businessul Duraziv, pe care l-a extins pe segmentele de adezivi şi vopsele. În paralel, omul de afaceri a derulat şi activităţi imobiliare şi este prezent pe segmentul agroalimentar, cu producţie de vin şi fructe în zona Vrancei. Fosta soţie i-a rămas partener în Duraziv, unde controlează 30%.
Pe o piaţă a construcţiilor cu scăderi semnificative de rulaje după venirea crizei, afacerile Duraziv au crescut cu 50% în 2010, la 13,5 milioane euro, iar prognoza pentru acest an indică un avans de peste 30%. "Dacă ne lasă vremea, creşterea poate fi de 40%", spune Guzu. O vreme bună permite derularea de lucrări la exterior, deci cerere şi livrări de materiale, dar îi influenţează omului de afaceri şi businessul agricol. "La ambele mă rog să nu plouă", spune el.
În primele nouă luni din 2011 Duraziv a avut o creştere a vânzărilor de 32,7%, rulajul fiind apropiat de nivelul înregistrat în întreg anul 2010. Compania produce la fabrica deţinută în Popeşti Leordeni materiale de construcţii din categoria adezivi, profile metalice, vopsele, produse pentru finisări interioare şi exterioare şi livrează sisteme complete de termoizolare şi hidroizolare.
Profilele şi adezivii au cea mai mare pondere în totalul vânzărilor.
Unul dintre principalele avantaje ale companiei este prezenţa pe piaţa din Bucureşti, cea mai mare din ţară, iar evoluţia Duraziv este influenţată pozitiv într-o mare măsură de programul naţional de reabilitare termică, potrivit omului de afaceri.Creşterea vânzărilor este generată şi de extinderea portofoliului de produse cu sortimente noi. În plus, producătorul de materiale de construcţii a semnat în acest an primele contracte cu reţelele de bricolaj, devenind furnizor pentru subsidiarele locale ale Hornbach şi Praktiker din Germania, şi Leroy Merlin din Franţa.
Profit "micuţ"
După pierderi în intervalul 2008-2010, Guzu spune că în acest moment compania este pe break-even şi ar putea încheia anul cu un profit "micuţ".Pentru obţinerea profitului, nu vremea, ci variaţia cursului valutar va face diferenţa între plus şi minus.
Pentru 2012 omul de afaceri se aşteaptă la o creştere de două cifre a afacerii, dar până unde poate ajunge afacerea Duraziv?Un scenariu avut în vedere pe termen scurt este atingerea unui nivel de până la 35 milioane euro, în condiţiile în care situaţia economiei nu se va înrăutăţi. "Ne putem duce la peste 30 milioane euro în doi ani, fără mari eforturi", apreciază Guzu.
Duraziv a lansat în acest an un sortiment de vopsea fără miros, care a obţinut dreptul de a utiliza eticheta ecologică, şi a anunţat recent că a demarat în magazinele Praktiker o campanie de promovare şi educare a publicului cu privire la beneficiile acestuia.
Guzu spune că vrea să extindă producţia de materiale de construcţii ecologice, nu doar pe segmentul vopselelor, şi explică că această direcţie este "o datorie" pentru producătorii de chimicale.
Referindu-se la vopseaua fără miros, el spune că lansarea acestui produs a necesitat costuri mai mari şi nu a fost realizată din raţiuni de marketing.
"Omul poate să doarmă seara în camera în care s-a vopsit în timpul zilei. Acesta-i beneficiul cel mai uşor sesizabil", a spus el. Se vinde bine produsul? "Nimic nu se vinde bine de la început", răspunde şeful Duraziv.
Compania a continuat în acest an investiţia în secţia de vopsele, iar în 2012 intenţionează să lanseze o nouă linie de mortare uscate. Proiectul de trei milioane euro, din care aproape jumătate vor fi bani europeni, va începe în primăvară şi va fi finalizat în iarnă, potrivit sursei citate.
Greu cu fondurile UE
Deşi a câştigat mai multe proiecte de finanţare europeană pentru investiţiile în dezvoltarea afacerilor pe care le deţine, Guzu nu este mulţumit de derularea procedurilor şi spune că situaţia nu se va îmbunătăţi doar prin înfiinţarea unui minister dedicat acestui domeniu.
"Poate să înfiinţeze şi zece (ministere - n.r.), dacă nu-i plăteşte pe oamenii ăia mai bine şi nu-i bonusează în funcţie de proiectele de succes, n-o să rezolve nimic", a spus Guzu, referindu-se la recenta iniţiativă a Guvernului de înfiinţare a unui minister care să crească ritmul atragerii banilor alocaţi României de UE.
El punctează că problema nu este legată de numărul personalului dedicat, ci de lipsa stimulării acestuia, relatând un episod din propria experienţă: "Am avut proiectul ăsta de anul trecut, de 500.000 euro, pe Duraziv, la metal.Am făcut de anul trecut cerere de plată, terminasem proiectul, hai să ne luăm partea eligibilă.
Abia în vară a venit o comisie de la firma externă, de la minister, să vadă utilajele. De când le-am luat, de-acum un an, utilajele au lucrat şi arată în contabilitate c-au lucrat vreo 10.000 de tone de tablă. Când lucrezi cu atâta tablă, se mai zgârie alea. Chiar atunci schimbau rolele, erau murdare de ulei. Au zis că-s vechi. Bun, dar veniţi după un an şi ziceţi că-s vechi? Pe motoare scria 2010", a spus el, adăugând că dacă ar fi fost motivaţi, cei în cauză ar fi venit atunci când utilajele erau noi. Omul de afaceri susţine, în linie cu alţi jucători din construcţii, că atragerea fondurilor europene va fi unul dintre factorii principali de influenţă a pieţei de profil.
Investiţii în depozite, pensiuni şi livezi
Pe segmentul agroalimentar, omul de afaceri va finaliza în actuala perioadă mai multe proiecte de investiţii, care se ridică la peste două milioane de euro.
Astfel, vor fi definitivate lucrările la un depozit de distribuţie în Bucureşti şi pentru un altul cu atmosferă controlată în Vrancea, unde se încheie şi construcţia unei pensiuni, la roşu.
Omul de afaceri a mai alocat în acest an 200.000 euro pentru plantarea a 20 de hectare cu vie şi intenţionează să lanseze până la finele anului o linie de producţie pentru suc şi oţet, în valoare de alte câteva sute de mii de euro.
Unităţile deţinute de omul de afaceri produc deocamdată mere, pere şi vin.
"Nu mi-am propus cifre. Vreau să fac cel mai sănătos vin, vreau să fac cel mai bun oţet de mere, vreau să fac cel mai bun vin spumant după metoda clasică", spune Guzu.
Din businessul cu fructe şi vin, Guzu spune că avea încasări de peste un milion de euro în acest an şi dublu în 2012.
Omul de afaceri a investit până în prezent peste zece milioane euro în agricultură şi aproximativ 15 milioane euro în Duraziv. Investiţiile sunt susţinute nu doar de proiecte europene, ci şi prin credite, care se ridică în prezent la aproximativ nouă milioane de euro.
"Când o să constat că nu mă duc cu plăcere la serviciu o să vând", spune Guzu, întrebat, poate prea des, privind momentul exit-ului din Duraziv.
El a afirmat în repetate rânduri că nu este interesat deocamdată de cedarea afacerii cu materiale de construcţii şi spune că în ultima perioadă nu a mai primit oferte în acest sens.
Cât valorează businessul Duraziv? Omul de afaceri nu avansează o cifră. "Pentru mine valorează mult", sună răspunsul său final.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
